Comisiile de etică din cadrul universităților românești vor trebui să analizeze sesizările care vizează cazuri de hărțuire pe criteriu de sex sau hărțuire morală chiar dacă sunt făcute de persoane care vor să rămână anonime.
Decizia a fost luată prin Hotărâre de Guvern, care modifică astfel Codul de etică și deontologie universitară. Până acum, sesizările anonime puteau fi ignorate.
„Actul normativ introduce o mențiune importantă în procedura de analiză a sesizărilor anonime. Astfel, sesizările care vizează cazuri de hărțuire pe criteriu de sex sau hărțuire morală vor putea fi analizate de comisiile de etică universitară, chiar dacă nu conțin datele de identificare ale persoanei care formulează plângerea”, se arată într-un comunicat transmis, joi seară, de Guvernul României.
În situația în care, în urma analizei, comisia de etică constată că faptele semnalate pot constitui infracțiuni, conducerea universității va trebui informată, iar aceasta, la rândul ei, va sesiza organele de urmărire penală.
„Această actualizare a Codului de etică universitară reprezintă un pas concret în direcția întăririi mecanismelor instituționale de prevenire și combatere a hărțuirii în mediul universitar”, a mai transmis Guvernul.
În ultimii ani, reprezentanți ai mediului universitar și ai organizațiilor studențești au semnalat nevoia introducerii unei astfel de excepții privind identificarea reclamanților, pentru a proteja victimele și pentru a încuraja raportarea faptelor de hărțuire fără teama de expunere sau consecințe negative.
Modificarea legislativă vine în contextul în care, în ultimii ani, în România au fost mai multe acuzații privind hărțuirea sexuală comisă de cadre didactice universitare față de studenți, îndeosebi studente.
Cel mai răsunător caz a fost cel al sociologului Alfred Bulai, fost profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, care a și fost arestat preventiv în dosarul în care este acuzat de mai multe fapte de folosirea funcţiei în scop sexual şi agresiune sexuală. De asemenea, de hărțuire sexuală a fost acuzat și un alt sociolog bucureștean, Marius Pieleanu, profesor tot la SNSPA, dar în cazul său, comisia de etică a instituției a ajuns la concluzia că suspiciunile nu pot fi probate.