În prima zi a campaniei electorale, Agenţia Naţională de Integritate a "inculpat" un lot de patru miniştri. Sunt aproape sigur că nici unul nu-i fată mare, dar motivarea verdictelor cum că respectivii ba ar fi incompatibili cu funcţiile, ba nu-şi pot justifica o parte din averi mă face să mă indignez încă o dată în legătură cu corectitudinea şi precizia instituţiilor care controlează "sistemul".
Mă voi referi doar la cazuri pe care, cât de cât, le ştiu. Pe ministrul Dezvoltării, Eduard Hellvig, care o vreme s-a învârtit şi pe la Oradea, ANI îl acuză, între altele, că deşi e membru al Guvernului, ar fi concomitent şi director la firma Sintezis Birotica. Or, Hellvig nu mai lucrează pentru aceasta din 2005 (!), ceea ce a şi dovedit cu înscrisuri emise de Sintezis, dar şi cu acte de la Fisc că nu a încasat de la firmă niciun leu de 7 ani.
În aceeaşi zi, dar mai silenţios, ANI anunţa că l-a dibuit ca incompatibil şi pe un PDL-ist provincial, bihoreanul Sorin Buhaş, care concomitent cu şefia Direcţiei de Sport Bihor ar fi exercitat şi demnitatea de consilier local în Oşorhei. O simplă verificare a presei locale a demonstrat, însă, că şi în acest caz abuzul l-a comis ANI. Căci omul, chiar dacă a fost director coordonator la Direcţie în 2009, nu avea atunci statut de funcţionar, ci de personal contractual. Abia în 2010, când Sportul a fost comasat cu Tineretul, iar poziţia de director a fost asimilată celei de funcţionar, Buhaş putea deveni incompatibil. Dar n-a fost, fiindcă în aceeaşi zi în care a depus jurământul ca funcţionar public a demisionat din "parlamentul" comunal.
La fel ca Hellvig, Buhaş a anunţat că dă în judecată ANI, pentru că i-a prejudiciat imaginea, inducând percepţia că ar fi un trepăduş ahtiat după funcţii şi, deci, după bani nemunciţi, căruia nu îi pasă de lege.
ANI şi-a construit gloria pe alte două victime, mult mai "grase": actorul Mircea Diaconu (PNL) a fost găsit vinovat că era senator şi director de teatru, iar Brânduşa Novac (PDL) că a fost deputat şi director la Circul Globus. Las la o parte că fiecare a contribuit la dezvoltarea celor două instituţii, precum şi detaliul că nici una din ele nu e subordonată Parlamentului, şi mă întreb doar dacă Diaconu şi Novac au furat ceva sau au făcut trafic de influenţă? Din câte recunoaşte chiar şi ANI, nu. Şi atunci care-i problema?
Ce mă revoltă cel mai tare e că acuze de acest soi insidios, unsuros, vin din partea unei Agenţii conduse de un ins care, parvenit în funcţie, a cumpărat imediat trei vile, cică de la propriii părinţi, împrumutându-se cu 300.000 euro de la naşii cărora urma să le restituie câte 7.000 euro lunar. Cum salariul îi e de 2.000 euro, când a fost prins de presă a susţinut că, de fapt, la achitarea datoriilor către naşi îl ajută, cine credeţi, tocmai părinţii pe care i-a plătit pentru vile. De încredere demnitar, nu?
La întrebarea din titlu sunt tentat să cred că ambele variante de răspuns sunt la fel de corecte, cu o menţiune: halal integritate!