Cronica e ţinută cu sfinţenie. Fiecare literă e parcă scoasă din Scriptură. Pornind spre izvoare, Adrian e fiul lui Traian, care l-a avut ca tată pe Crăciun, fiul lui Petru, urmaşul lui Ioan, fiul lui Mihai, descendentul lui Petru, unicul fiu al lui Ioan Ursu, zis Onu...
Originar din Albac, la fel ca Horea, şi purtând numele liderului răsculaţilor, Onu s-a refugiat în Tărian după înăbuşirea în sânge a răscoalei din 1784. Unde s-a îndrăgostit de una dintre frumoasele satului şi a întemeiat neamul "Urşilor"...
Ion Ursu, zis Onu
Bătrânii familiei Ursu din Tărian povestesc aşa cum au prins la rândul lor din bătrâni. "Tata ne zicea că strămoşul nostru a coborât din Apuseni la puţină vreme după răscoală. Aşa îi şi spunea în sat: Nuţu Petrii Onului, pe numele de Ursu, aşa cum l-a chemat şi pe Horea, Nicola Ursu", povesteşte Elena Tabără (foto), născută Ursu. Astăzi în vârstă de 86 de ani, femeia păstrează ca pe nişte odoare cronica familiei scrisă în 1983 de fratele său, Daniel Ursu. Nu mai vede bine, abia aude, se plânge de slaba ţinere de minte, dar nu poate uita un lucru. "Noi aşa am prins din bătrâni şi aşa ştim, că suntem neam cu Horea", spune femeia.
Cronica familiei, scrisă de Daniel, fost profesor, acum decedat, începe undeva după 1784. "Se spune că străbunicul nostru, Ursu Ioan, zis Onu, a venit dinspre Albac cu două turme de oi şi s-a oprit lângă moara Descaş, aproape de Oradea. Ajuns în aceste locuri de şes, bune pentru agricultură, a vândut o turmă de oi şi pe banii luaţi şi-au cumpărat pământ în satul Tărian", se menţionează în volumul "Amintiri din viaţa noastră", scris de Daniel.
De neamul "Urşilor"
Povestea scrisă de profesor este susţinută şi de vărul său primar, Adrian Ursu, acum în vârstă de 78 de ani. "Onu a descălecat venind din Ţara Moţilor. După un an-doi, şi-a vândut jumătate din oi şi şi-a întemeiat aici o gospodărie împreună cu o femeie, Ana, din familia Ciordaş. Pentru că au avut un copil, Onu s-a despărţit de soţia din Apuseni şi s-a recăsătorit aici, în Tărian", zice Adrian.
Bătrânul spune că fiu, frate sau văr, Onu nu avea cum să nu fie neam cu Horea. "Nu a cercetat nimeni arhivele, pentru că întâi am fost sub unguri, iar apoi sub comunişti, şi nu s-a putut, dar Onu trebuie să fi fost rudă cu Horea de vreme ce erau din acelaşi sat şi îi chema la fel", zice Adrian.
Conform analelor familiei, în 1801 a venit pe lume Petru, primul Ursu născut în Tărian. Apoi neamul s-a întins peste veacuri. Oameni gospodari, descendenţii moţilor şi-au cumpărat pământ şi au întemeiat gospodării. O parte dintre ei se ocupă cu agricultura şi în ziua de azi.
Drapelul Unirii
"Urşii" sunt mândri de strămoşii lor. Şi nu e vorba doar de Horea. "Bunicul meu, Crăciun Ursu (foto), a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia când s-a făcut Unirea din 1918. A fost voluntar, nu a făcut parte din delegaţia oficială, dar la întoarcere a adus acasă primul tricolor românesc care a existat în Tărian. În semn de mare cinste, steagul a fost pus în biserica ortodoxă din sat şi a fost sfinţit, pe 6 ianuarie 1919, de Bobotează", povesteşte bătrânul cu voce tremurândă.
Tricolorul însă nu mai există. "În 1940, când Transilvania de Nord a fost cedată Ungariei, localnici de etnie maghiară din Tărian au spart uşa, au scos steagul care era arborat la sărbători şi l-au ars în faţa bisericii", povesteşte Adrian.
Spionul român
Incendierea drapelului nu a rămas fără urmări. Traian Ursu, fiul lui Crăciun şi tatăl lui Adrian, împreună cu câţiva prieteni, au pus la cale o organizaţie de rezistenţă. "Nu au apucat să facă nimic pentru că într-o zi, în 1943, horthyştii au intrat în sat şi l-au ridicat pe tata. L-au căutat şi pe bunicul din partea mamei, dar el a prins de veste şi a fugit peste câmp şi s-a refugiat la Arad", povesteşte bătrânul.
Adrian spune că organizaţia a fost trădată de un român din Butan, iar Traian Ursu a fost acuzat de spionaj şi activităţi subversive. Pentru că nu puteau dovedi nimic, soldaţii l-au torturat ca să mărturisească. "Şase luni a fost închis tata la Debreţin, în cea mai grea închisoare din Ungaria. L-au chinuit câncen. Era pus să stea două ore în picioare, două ore pe burtă, două ore pe spate. Tot la două ore lua câte-o bătaie, iar asta luni de zile, fără oprire", zice Adrian.
Torturat cumplit, Traian nu a renunţat, însă, la credinţa sa şi nu s-a lepădat de neamul său. Mai mult, a trăit 90 de ani, pentru a povesti nepoţilor originea aleasă a familiei Ursu. Din neamul lui Horea. Nobleţe care obligă...
PE URMELE LUI ONU
Fiul căpeteniei
Răscoala ţărănească a lui Horea, Cloşca şi Crişan a izbucnit pe 1 noiembrie 1784, şi a cuprins întreg Ardealul, aducând autorităţile Imperiului Habsburgic în situaţia de a negocia patru armistiţii, pentru a câştiga timp. Furia iobagilor români a fost aprinsă de condiţiile grele de trai care îi obligau pe ţărani la prea multe zile de muncă în slujba nobilimii şi la dări nenumărate. Răsculaţii au cerut, cu cinci ani înaintea Revoluţiei Franceze, eliberarea din iobăgie şi abolirea privilegiilor nobilimii. Aceştia au fost însă înfrânţi pe 7 decembrie la Mihăileni, iar capii au fost prinşi, în urma unei trădări, imediat după Crăciun. Horea şi Cloşca au fost executaţi în februarie 1785 prin tragere pe roată, la Alba Iulia, în vreme ce Crişan s-a sinucis prin spânzurare.
Despre capul răscoalei, Vasile Ursu Nicola, se ştie că a fost căsătorit şi că a avut doi fii: Ioan şi Luca. Primul a participat la răscoală. "Ioan, care avea cam 20 de ani, a fost unul dintre căpitanii lui Horea şi a fost ucis odată cu el, aşa că nu are cum fi acel Ioan Ursu zis Onu despre care se vorbeşte", povesteşte profesorul doctor Viorel Faur. Istoricul spune că, pe vremea lui Horea, numele de Ursu era foarte răspândit. "Atunci se puneau nume după animale, după plante sau după defecte fizice. Spre exemplu, bunica mea a fost Sofica Ursu, născută lângă Vaşcău, dar nu are nicio legătură cu neamul lui Horea", zice Faur.
Profesorul nu exclude însă ipoteza că familia Ursu ar putea avea legătură cu capul răsculaţilor. "Eu nu spun că nu sunt rude, dar trebuie şi dovedit. Există o tendinţă a contemporanilor de a-şi căuta rădăcini cu nume sonor pentru a se legitima".
BISERICA LUI HOREA
Martirul din cupolă
Legenda familiei Ursu nu este singura poveste care îl leagă pe Horea de Oradea. Capul răscoalei din 1784 are un portret (foto) chiar pe cupola interioară a Bisericii cu Lună. "În drumul său spre Viena, unde voia să se întâlnească cu împăratul, Horea a înnoptat la Oradea. Pentru că au făcut zeci de petiţii, fără rezultat, capii bisericii i-au cerut lui Horea să facă demersuri pe lângă împărat pentru construcţia Bisericii cu Lună, care este ortodoxă. Acesta a prezentat petiţia lor, a fost aprobată, iar în chip de recunoştinţă, când biserica a fost gata, credincioşii au cerut ca pe tavan să fie pictat chipul lui Horea, aşa cum se întâmplă cu ctitorii", povesteşte părintele Augustin Lucian, de la Biserica cu Lună. Imaginea răsculatului a fost aşezată într-un loc rezervat de obicei împăratului pe motiv că, la această înălţime, va trece neobservat.
"Până a fost Horea împărat
Domnii nu s-au desculţat,
Nici în pat nu s-au culcat,
Prânz la masă n-au mâncat"
poezie populară