„Va fi un nou început”: Întors acasă pentru sărbătorile de Paști, Ilie Bolojan a acordat un interviu exclusiv BIHOREANULUI (FOTO/VIDEO)

Profilat încă de la începutul carierei ca un politician sobru și eficient, ajuns la finele anului trecut la conducerea PNL într-o situație de criză, când partidul era în picaj, iar apoi și președinte al Senatului, Ilie Bolojan a devenit la începutul acestui an, tot pe neașteptate, șeful statului.

Saltul la Cotroceni l-a pus în situația ca, tot într-o situație de urgență, de data aceasta a întregii Europe și a lumii, să participe la summituri de mare importanță, cu șefi de state. În țară, a deschis publicului reședința prezidențială, a dat atenție oamenilor de afaceri, a dialogat cu ONG-uri, a comunicat, ca într-un adevărat maraton, în încercarea de a reabilita cea mai înaltă demnitate din stat după epoca Iohannis.

BIHOREANUL a profitat de prezența acasă a lui Ilie Bolojan, de Paști, pentru a afla cum se vede țara din fruntea statului, care sunt cele mai stringente probleme ale societății și cum pot fi ele reparate.

- Cum v-ați acomodat poziției de președinte interimar? O puteați evita? Înainte s-o preluați, ați fixat niște „linii roșii”, o conduită comună cu ceilalți lideri ai coaliției de guvernare?

- Nu am stabilit nicio linie, pentru că demisia (n.r. - lui Klaus Iohannis) a venit practic de pe o zi pe alta. Nu m-am gândit niciodată că o să ajung în această situație, dar, fiind președintele Senatului, nu aveam cum să evit și, fiind și o situație de criză pentru România, nu ne puteam permite niciun fel de răzgândiri. Dar e bine să nu fii aruncat niciodată pe funcții pentru care nu ești pregătit, e bine ca lumea politică să-și pregătească oameni pentru toate pozițiile, inclusiv pentru poziția de președinte ai nevoie de ani în spate. Ca să folosesc un termen fotbalistic, ai nevoie de meciuri în picioare, pentru că înseamnă ani de acumulări, contacte internaționale, să stăpânești problematica relațiilor cu țările cu care avem parteneriate, cu vecinii... Lucrurile astea se acumulează în timp, deci e de preferat să ai oameni care au o experiență și nu mai au nevoie de acomodare. Pe mine m-a ajutat faptul că, fiind un pasionat de citit și de istorie, prin cărțile pe care le-am citit și prin ceea ce urmăream zi de zi, am avut cumva noțiunile de bază, să spun așa.

„Lucrurile nu se pot schimba de pe o zi pe alta”

- Așa cum vă cunoaștem, v-ați setat niște obiective, chiar și pentru acest interimat? Care sunt direcțiile cărora le dați cea mai mare atenție?

- Fiind o situație dificilă atât în plan extern, cât și în plan intern, o condiție importantă era să menținem țara într-o situație stabilă, și atunci stabilitatea guvernării, colaborarea cu Guvernul, a fost un element important. Președintele reprezintă România în întâlnirile internaționale, dar multe dintre angajamentele pe care și le ia sunt în sarcina Guvernului. Or, dacă nu există o colaborare atât înainte, cât și după participarea la un Consiliu European, de exemplu, nu riști doar să te pui pe tine într-o situație proastă, ci pui țara într-o situație proastă, riști să-i aduci prejudicii.

Un alt element important a fost ca în condițiile de turbulențe externe - cu războiul din Ucraina, negocierile ruso-americane și americano-ucrainene, problemele din relația SUA - UE, chestiunea tarifelor - să ții țara în coordonate care să țină cont atât de componenta de securitate de care avem nevoie, de relația cu SUA, care azi sunt un garant al securității Europei datorită forței militare, cât și de aspectele economice care ne influențează, apartenența la UE, accesul la fondurile europene, la piețele europene.

Pentru că mandatul este limitat, cu o autoritate limitată, m-am gândit că, dacă nu pot să fac bine, să nu fac rău, și am încercat să contribui și eu la recâștigarea încrederii în instituții. Asta înseamnă un comportament normal, transparență, relații cât mai firești cu oamenii...

- Cum se vede România cu ochi de președinte? Care sunt marile probleme? Funcționează Guvernul, instituțiile, serviciile? Ce ne lipsește și cum pot fi calmate tensiunile din societate?

- Există o acumulare de nemulțumiri și neîncredere în lumea politică, în autorități, determinată în parte de modul în care cei din această lume ne-am comportat și ne-am respectat angajamentele. Pe de altă parte, nemulțumirile sunt potențate din afară. Războaiele nu se mai fac doar cu tancurile, ci avem și războaie informaționale care fac ca aceste nemulțumiri să fie amplificate. În această situație, cu cât guvernările sunt mai de calitate, cu atât încrederea este mai mare, și aici avem foarte mult de lucrat, lucrurile nu pot fi schimbate de o zi pe alta. Schimbarea nu se face cu o baghetă magică, este o sumă de mii de schimbări dintr-o comunitate mai mică într-una mai mare, de la o instituție mai importantă la una secundară. Doar în felul acesta poți să schimbi lucrurile, printr-un efort de mare guvernare, de instituții, ceea ce din păcate nu am reușit pe termen lung, pentru că noi am improvizat de foarte multe ori. Am schimbat guvernările frecvent, am schimbat miniștrii frecvent, și oricât ai fi de bine intenționat, fie că ești președinte trei luni sau ministru un an, nu ai cum să schimbi lucrurile de pe o zi pe alta.

„Exemplul personal, esențial”

- Din prima zi de interimat s-a văzut strădania dvs. de a deschide Președinția spre societate. Poate fi acest comportament un model și pentru următorul președinte?

- Am încercat să mă comport normal, mie nu mi se par lucruri extraordinare faptul că se comunică cu o anumită ritmicitate, că răspunzi la o conferință de presă, că deschizi instituția. Astea sunt lucruri de bază, absolut necesare. Performanța înseamnă altceva, mult mai multe lucruri, și aceste lucruri trebuie făcute, indiferent cine este pe o funcție, cu atât mai mult pe cea de președinte. Președintele României nu are capacitatea să execute, dar are capacitatea să dea direcții, și pentru asta are nevoie de comunicare și de un anumit comportament care să întărească acele direcții. E greu să ceri instituțiilor să fie transparente dacă tu nu îți publici cheltuielile. Nu merg lucrurile astea așa, e greu să te respecte lumea, să pui o presiune pe aparatul public, să-și facă datoria, dacă președintele pare absent sau că la rândul lui nu face aceleași lucruri. Din punctul meu de vedere, exemplul personal este un factor foarte important.

- Românii încă văd în președinte un tătuc, dar are președintele pârghii de acțiune cum are Guvernul?

- Nu știu dacă au neapărat imaginea unui președinte tătuc, dar cu siguranță în percepția românilor președintele are niște puteri mai mari decât în realitatea dată de Constituție. Asta derivă și din modul în care se fac campaniile electorale, pentru că o bună parte dintre candidații la Președinție au niște campanii care sunt de fapt campanii de premier. Fac rău întregii lumi politice, pentru că setează niște așteptări care nu sunt onorate și vedeți că nu avem vot pentru, avem tot voturi împotrivă. Se câștigă pe voturi împotrivă pentru că ciclic se dezamăgește.

În momentul în care milioane de oameni votează președintele, se prezumă că are o forță mare, posibilitatea de a face, or nu e așa. Deci România are un sistem constituțional și de guvernare care a împărțit puterea, o parte este la președinte, o parte la guvern. În anii '90, când am gândit Constituția, n-am mai dorit să permitem un nou tovarăș Nicolae Ceaușescu.

La noi puterea fiind disipată, dacă aceste două centre de putere, președintele și guvernul cu majoritatea parlamentară colaborează, se pot face niște lucruri în plus. Dacă intră în conflict, lucrurile bune care ar trebui să se întâmple sunt temporizate, pentru că dacă nu pot să se ajute unii pe alții, sigur se pot carota, se pot sabota, pot să întârzie anumite lucruri, și asta am văzut de foarte multe ori. De aceea, în această perioadă, e foarte important ca oamenii să înțeleagă că dacă președintele României nou ales nu va colabora cu Guvernul, în situația în care suntem astăzi lucrurile nu vor ieși bine, pentru că un slogan electoral nu ține cont de proiecte. Împărțirea populației în buni și răi nu ține loc de plata salariilor, a pensiilor, nu rezolvă inflația, nu rezolvă scăderea puterii de cumpărare. Aceste probleme le rezolvă colaborarea și acțiunea coordonată care să creeze condiții pentru aceste lucruri...

- Ce relație aveți cu premierul Marcel Ciolacu? Ați lămurit povestea „emisarului special” în SUA în persoana acelui Dragoș Sprânceană, vădit anti-UE? Și apropo de ceea ce spuneau politicienii la finele anului trecut, credeți că au înțeles lecția primită? Lucrează la vreo reformă sau mimează?

- Eu am căutat să am relații bune cu oamenii de decizie, pentru că baza succesului unei guvernări de coaliție este respectul între liderii acesteia, altfel nu funcționează lucrurile. În 20 de ani de administrație am înțeles că nu colaborezi cu cine ești cel mai bun prieten, cu cine ai o ideologie asemănătoare sau cu oameni cu care ai o empatie personală. Colaborezi cu cei cu care electoratul a hotărât că trebuie să colaborezi. În activitatea de la Primărie și Consiliul Județean a trebuit să lucrez cu miniștri care nu mă agreau, cu primari care mă făcuseră praf în campanii, dar oamenii nu sunt interesați de chimia dintre noi, ci de proiecte, deci trebuie să colaborezi. Asta am încercat să mut și la nivel central și am construit o relație bună cu premierul și cu toți oamenii care dețin poziții de decizie, pentru că e singura formulă ca lucrurile să meargă, mai ales într-un spectru politic pulverizat.

În ce privește capacitatea și disponibilitatea de a face reforme, trebuie să fiu corect: nicăieri într-o perioadă preelectorală nu există apetență pentru reforme, deoarece chiar dacă opozanții tăi ar fi de acord cu un proiect, din calcule strict electorale se vor poziționa diferit, vor încerca să-l valorifice sau să-l discrediteze. Și acum, la Președinție, dar și în administrație, discutam cu parteneri politici care spuneau „Da, d-le Bolojan, e bun, dar nu pot să-l susțin că vin alegerile și trebuie să zicem împotrivă, să ne facem votul”. Deci, și dacă ai vrea să faci, e o perioadă nu foarte propice pentru astfel de chestiuni. Perioada de a face lucruri consistente este după alegeri. Un an și jumătate, doi, vom avea o perioadă neelectorală în care se pot face schimbări de care România are absolut nevoie.

„Cu spatele la zid”

- Punctul de pornire nu e încurajator: deficite, costuri mari de creditare, riscul retrogradării în categoria junk, nerecomandată investitorilor, și ați atenționat că, în lipsa reformelor, ne paște pericolul de a plăti taxe și impozite mai mari. Există conștientizarea acestor riscuri la partenerii politici?

- Lumea politică are aceste date și cred că orice om politic responsabil înțelege că ani de zile am cheltuit mai mult decât ne-am permis, că o parte din bani s-au dus în entități ineficiente și în sisteme scăpate de sub control din punct de vedere al salarizării, care generează costuri suplimentare din cauza birocrației. Evident că vor trebui făcute corecții, pentru că altfel, nefăcând nimic, nu vom face decât să ne împrumutăm tot mai mult și e doar o chestiune de timp până când dobânzile vor fi atât de mari încât efectiv guvernul va fi o agenție de plăți, nu va mai putea face nimic și vom ajunge cu spatele la zid.

Dacă țara ar avea un deficit de 2-3%, n-ar fi o problemă că un președinte nou ales intră într-un conflict cu o majoritate parlamentară, pentru că economia ar merge normal, dar în situația României, cu deficite de 8-9%, nu ne mai putem permite să pierdem timp. Gândiți-vă că vin și alte probleme: în câțiva ani, când generația noastră, a decrețeilor, începe să intre la pensie, vor ieși din piața muncii 500.000 de oameni și vor fi înlocuiți de 150.000. Cu astfel de probleme, ca om politic responsabil, nu trebuie să șofezi cu „faza scurtă”, ci să vezi pe termen lung. Să nu vezi doar până la cum faci niște voturi.

Acum mai avem două săptămâni până la alegeri și lumea politică e pe modul „Hai să dăm vești bune, să spunem că totul e perfect și după aia vedem noi cum o dregem”. Asta am făcut ani de zile și uitați unde am ajuns.

Ilie Bolojan, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron (foto: Administrația Prezidențială)

- V-ați confruntat cu probleme de care niciun președinte al României nu s-a mai lovit, începând cu atitudinea noii administrații americane față de Europa. Cât de grav e pericolul ca SUA să-și abandoneze alianțele și ce ar trebui să facem?

- E adevărat că într-un timp foarte scurt au venit o grămadă de probleme peste noi, în cascadă, unele peste altele. Acum este evident că noua administrație americană are o abordare diferită în primul rând din cauza problemelor interne din Statele Unite, dar și a angajamentelor electorale pe care și le-a luat, și atunci din aceste probleme interne - deficite, cheltuielile mari pentru apărare, ideea că în loc să se concentreze pe problemele din interior se disipă în toată lumea și nu pot gestiona toate problemele cum ar trebui sau le gestionează în defavoarea americanilor - a apărut acest tip de probleme, de la tarife care să genereze reindustrializarea Americii, întoarcerea investițiilor în SUA, discuții despre reducerea cheltuielilor pe apărare sau pivotarea armatei americane spre Asia, care înseamnă niște reașezări de structuri în Europa.

Aici sunt două aspecte, cele de natură imediată, care țin de flancul de est, și aici, în toate discuțiile pe care le-am avut la nivel de Ministerul Apărării, de oficiali NATO, de secretar de stat, s-a subliniat încă o dată că SUA rămân ferm angajate în NATO, că rămân pe flancul de est, dar că în perioada următoare se analizează partea de cheltuieli, ceea ce înseamnă că noi, ca europeni, va trebui să contribuim mai mult la această apărare.

„Și așa încrederea este foarte scăzută”

- Ați tot explicat de ce nu candidați la Președinție, dar chiar nu v-a tentat, nu v-ați făcut niște socoteli?

- Aici nu e vorba de socoteli. În momentul în care am devenit președintele PNL, sigur că mi-am generat o anumită vizibilitate. A fost săptămâna aceea între alegerile prezidențiale și parlamentare, în care a trebuit să fiu cât se poate de vizibil pentru ca, împreună cu colegii, să facem ca PNL să recupereze din terenul pierdut și să rămână un partid relevant. Ajungerea apoi în poziția de președinte interimar a fost o conjunctură, dar asta nu înseamnă că, dacă, la un moment dat, o anumită conjunctură te poate avantaja, tu trebuie să nu mai respecți nimic din ce ai semnat sau din ce te-ai angajat față de alții, pentru că și așa încrederea este foarte scăzută. Dacă noi, cei din lumea politică, nu respectăm nicio înțelegere și toate le dăm peste cap, e greu de presupus că o să ne respecte cetățenii.

În această perioadă am încercat să arăt că nu instituțiile, ci oamenii care le ocupă sunt de cele mai multe ori problema, că pot fi oameni care, ajunși într-o funcție cum este și cea de președinte, ar putea să facă cel puțin la fel de bine lucrurile. Eu am spus, și nu mă ascund, că am încredere că dl. Crin Antonescu poate fi un președinte bun, care să ducă România înainte, sigur, corectând lucrurile care s-au acumulat în mod greșit. Dar nu numai o persoană este problema, ci contează și contextul, contează să faci masă critică, să-ți faci majorități ca să poți duce lucrurile înainte, și asta a fost logica după care am acționat.

Una e să vină prieteni care să-ți propună să candidezi, să-ți arate că în sondaje ai o cotă de încredere bună, dar trebuie să fii un om realist și să înțelegi ceea ce este bine. Cum să vă spun? Dacă țara noastră va ieși bine după aceste alegeri, partidele și liderii acestora vor fi o problemă secundară, pentru că vor ieși și ei mai bine. Dacă țara iese prost după acest rând de alegeri, dacă în loc să ne adunăm și să tragem la aceeași căruță, să îndreptăm lucrurile ca să nu ajungem cu spatele la zid, se va intra într-o dihonie, într-o instabilitate, nu mai contează cum ies liderii de partide sau partidele, pentru că, ieșind țara prost, ei vor ieși și mai prost.

Lucruri din astea de formă care ani de zile au funcționat nu mai funcționează astăzi, și eu sper că și lumea politică de la nivel național înțelege această ordine de priorități, dar asta se va vedea în luna mai.

- Nu e clar cât înțelege, pentru că și acum sunt candidați la Președinție care promit, la fel ca în toamnă, că Bolojan va fi pus premier. Cum ar trebui să luăm asta?

- Oamenii politici în campanie urmăresc cum să facă votul, și atunci, dacă în exemplul pe care l-ați dat, că Bolojan are o cotă de încredere acceptabilă, nu ne doare gura să spunem că-l punem premier, deși n-avem nicio posibilitate, n-avem majoritatea parlamentară. Dar dacă zicem asta, s-ar putea ca un procent - două de la el să se reflecte la noi. E o tehnică electorală.

- Dar v-ați și întâlnit cu unii dintre acești candidați. Nu își lasă privirile în jos?

- Uneori lumea noastră politică are niște comportamente cel puțin discutabile. Sunt oameni care te înjură seara vârtos - nu numai din lumea politică, uneori și din zona de media - și te întâlnești a doua zi și vezi că se comportă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Eu cred că nu o critică zdravănă este problema, să ne înțelegem bine, ci jignirile, înjurăturile, minciunile. E un comportament care - nefiind penalizat nici de ceilalți oameni din politică, nici de media și uneori nici de cetățeni - a devenit o a doua natură a acestor oameni, ceea ce în niciun caz nu poate genera încredere, pentru că în momentul în care astăzi te înjuri cu unul și mâine te pupi cu el, oamenii te întreabă când ai fost băut. Deci e o problemă și de a avea un comportament decent, echilibrat, care să îți permită să critici pe cineva la modul serios, dar în același timp să te poți întâlni cu el și să poți crea o bază de încredere, și la asta cred că mai avem de lucrat în lumea politică.

Înregistrarea video a interviului:

„Mircea Mălan are capacitatea să ducă proiectele”

- V-a reproșat vreodată familia că ați acceptat această funcție? Cum vi s-a schimbat viața personală?

- Ai mei n-au fost niciodată foarte încântați că sunt o persoană cu o anumită notorietate, pentru că îți vine un cost al notorietății, nu te mai poți mișca, totul se interpretează din tot ce faci. În general am căutat să fac o separație între activitatea publică și cea privată, din dorința de a-mi proteja familia, ca să-și vadă de viață. Ca președinte, dar și pe alte poziții, viața ți se schimbă considerabil, ajungi să nu mai rămâi singur, că ai o gardă de corp, dar am încercat ca această parte de protecție în jurul meu să o reduc la minimum. Nu este cazul ca o mașină oficială să mai fie însoțită de altă mașină, să ai un convoi care se termină și cu o ambulanță și care merge cu girofarurile. Vă puteți da seama ce reacție generezi în rândul cetățenilor dacă îi mai și blochezi prin trafic...

- Mai țineți legătura cu colegii din Oradea, cu partenerii din administrația și politica locală?

- Încerc să țin legătura cu toți oamenii pe care i-am cunoscut, nu am devenit inaccesibil, dar sunt mai greu accesibil pentru că timpul și problemele sunt altele. Totuși, am căutat să rămân întotdeauna în relații cu oamenii pe care i-am cunoscut înainte, am încercat să mă comport cât mai normal posibil.

- Vă mai sună câte un primar de comună să spună: „D-le președinte, am nevoie la canalizare de nu știu ce”?

- Sună mai puțin pentru că au înțeles că planul este altfel, dar, de exemplu, pe colegii care au venit în București i-am primit întotdeauna la Cotroceni, am considerat că e o chestiune de respect. La fel am procedat cu cei care au proiecte legate de Oradea și Bihor. Fără să fac tapaj, am încercat să dau o mână de ajutor. A rămâne un om civilizat, care nu uită de unde a plecat, cred că e o chestiune importantă.

- Pe 4 mai bihorenii vor alege nu doar președintele României, ci și președintele Consiliului Județean. În ce măsură estimați că n-au uitat ce le spuneați astă-toamnă, că lăsați Bihorul pe mâini bune?

- Eu cred că dl Mircea Mălan, care a participat la toate proiectele, are capacitatea nu doar să le ducă mai departe și să le finalizeze, ci și să dezvolte noi proiecte. Vine în continuarea a ceea ce s-a făcut, există o majoritate stabilă care îl susține și ține doar de înțelepciune și de capacitatea de muncă ca toate proiectele să meargă mai departe, și dânsul are această experiență, deci sunt convins că lucrurile vor merge mai departe.

„Voi vota Crin Antonescu președinte”

- Cum vedeți România după 18 mai?

- Va fi un nou început, pentru că vom avea o perioadă stabilă în care lucruri care nu s-au făcut până acum vor trebui atacate. Ar fi o gravă eroare să se rateze această fereastră de oportunitate, pentru că dacă nu se vor ataca problemele ordonat, vom fi forțați să le atacăm dezordonat, și perioadele 2008-2010 pot să revină, în condițiile în care, pe lângă deficitele mari pe care le avem, mai apare și o recesiune economică, și această dispută comercială între SUA și UE, care înseamnă o posibilă încetinire a economiei europene, ceea ce cu siguranță ne va afecta și pe noi. Deci ar fi bine să acționăm la timp, să nu ajungem în situații care să semene cu cele din 2008-2010.

- Care va fi primul lucru pe care o să-l faceți după eliberarea din funcția prezidențială? Veți reveni la Senat și la conducerea partidului, unde încă sunt destule personaje care afișează alte valori decât cele ale dvs...

- Conform Constituției și statutului partidului, revin pe aceste poziții. Cred că o să-mi iau o zi sau două libere, dacă aș putea, pentru că a fost o perioadă destul de trepidantă. În ce privește partidele, ele se ridică, își măresc numărul de susținători, sau cad, pierd, prin ceea ce face leadershipul lor și prin politicile pe care le susțin. Asta se va întâmpla și în cazul nostru. Dar nu o persoană, nici la nivelul unui partid și nici la nivelul unei țări, schimbă singură lucrurile. Contează leadershipul, ai nevoie de echipe puternice, și PNL sigur va lua niște decizii strategice în perioada următoare, iar eu voi fi parte pentru că am o responsabilitate față de cei care m-au votat și față de colegi. Vom vedea în perioada următoare ce se va întâmpla, acum n-aș vrea să fac tot felul de estimări de natură politică.

- Dar încredere aveți în colegi?

- Eu am încredere. Totdeauna am fost un optimist moderat, și în politică, și în administrație, pentru că s-a dovedit că se pot face schimbări, se poate evolua. E doar o problemă de echipe, de direcții și de principii pe care trebuie să le susții și este imposibil - dacă iei decizii corecte - ca oamenii să nu perceapă că ai luat decizia corectă și să nu-ți vină în sprijin. Dacă nu, partidele care nu se vor adapta la realități cu siguranță vor fi înlăturate de alte partide. Problema este nu că anumite partide pierd, ci că ceea ce vine în locul lor nu e cu nimic mai bun.

(foto: Paul Lelea/BIHOREANUL)

- Ce mesaj ați transmite oamenilor, de la tinerii care vor vota prima oară până la pensionari, ca să se prezinte pe 4 și 18 mai la urne?

- Din punctul meu de vedere, acest drept pe care l-am câștigat trebuie folosit de fiecare cetățean responsabil, și îndemnul meu e să se ducă să voteze cum le dictează conștiința. Eu chiar și atunci când nu era în joc un candidat sau un partid pe care l-am susținut ca primă opțiune m-am exprimat din respect pentru alegătorii mei, pentru oamenii care au încredere în mine, să știe cum votez. Și o spun și acum: eu voi vota Crin Antonescu președinte. Desigur, fiecare român votează așa cum crede de cuviință, și respect opțiunea fiecăruia, și nu înseamnă că dacă cineva nu te votează pe tine sau nu-ți votează partidul sau candidatul nu mai trebuie respectat. Eu cred că trebuie să-i respectăm pe toți românii și trebuie să adunăm oamenii.

Sunt un optimist și cred în țara asta, pentru că altfel n-aș fi lucrat în acești ani. Dar v-am spus, nu există o baghetă magică, că dacă votezi pe cineva totul se va schimba de la sine. Schimbarea ține de fiecare dintre noi. Dacă parcul de la Cotroceni arată bine este pentru că 13 muncitori și un horticultor își fac treaba zi de zi, și asta înseamnă România reală, faptul că putem servi o cafea bună pentru că cineva își face datoria la bar, pentru că menține curățenia... Așa se schimbă România, nu cu un om, ci cu ceea ce face fiecare în viața lui, în familia lui, la locul lui de muncă. Și românii sunt niște oameni care pot mult mai mult, dar trebuie puși într-un context potrivit. Dacă sunt puși într-un context bun, ei schimbă lucrurile... Oradea s-a schimbat în acești ani profund, a contat foarte mult această bună conectare între administrație și oameni. Dar oamenii sunt fundamentali.

Foto: Facebook Ilie Bolojan