- Scumpirile și nesiguranța i-au făcut pe tot mai mulți români să renunțe la vacanță ori s-o scurteze
- Industria ospitalității din Bihor a pierdut la mijlocul verii 18,3% din înnoptările de anul trecut, sejururile s-au scurtat la doar două nopți, iar consumația medie pe client în restaurantele din Oradea s-a redus de la 120 lei la circa 70 de lei
Piațeta centrală din Băile Felix mustea la mijlocul săptămânii trecute de turiști ieșiți să se răcorească lângă fântânile arteziene. Un tânăr cânta muzică indie instrumentală. Rar, câte un trecător punea o bancnotă în cutia chitarei.
Greu de crezut că artistul și-a strâns bani de-o cină. Majoritatea publicului era formată din vârstnici, veniți cu bilete prin Casa de Pensii după ce, odată cu începerea școlii, prețurile au scăzut cu 30%.
Chiar și așa, se vând în general plăcinte, porumb fiert și înghețată la glob, iar terasele localurilor stau mai mult goale. „Oamenii sunt chibzuiți cu banii, pentru că se gândesc la ziua de mâine”, spune proprietara unei pensiuni din centrul stațiunii.
„Nu ai cum concura”
Dacă în Europa turismul a rămas pe plus, în România e în scădere. În primul semestru al anului, în UE înnoptările au crescut cu 1,7% față de aceeași perioadă a celui precedent, dar în România sunt cu 6,7% mai puține. Pentru primele șapte luni, INS a numărat în țară 7,49 milioane sosiri (cu 1,6% mai puține) și 15,54 milioane de înnoptări (contracție de 3,1%). Durata medie a sejurului a fost de 2,1 zile.
Cauzele sunt ușor de intuit. În august, inflația era de 6,2% în ritm anual, după ce serviciile se scumpiseră cu 11,28%, iar tarifele cafenelelor cu 6,7%. Pe lângă acestea, operatorii din turism reclamă reducerea valorii tichetelor de vacanță, scumpirea energiei și taxele mai mari.
„Austriecii au scăzut TVA-ul pentru turism la 5%, iar italienii au TVA la cafea de 9%. La noi este 21%. Nu ai cum concura în condițiile astea”, spune Cristian Laza (foto), primarul comunei Sânmartin, de care aparțin stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai.
Scădere de 20%
În ultimii ani, comuna a investit circa 15 milioane euro, în principal din fonduri europene, pentru modernizarea stațiunilor și pregătește un aquapark de aproape 196 milioane de lei, cu termen de materializare în 2029.
Chiar și așa, anul trecut în Sânmartin s-au înregistrat doar 241.497 sosiri, față de 253.366 în 2024, dar tot peste Oradea, care a avut 228.526 de turiști. Anul acesta, scăderea s-a accentuat. „Până în iulie am avut o scădere și de 20%. Sper că am recuperat pe august”, spune Laza.
Directoarea generală a societății Turism Felix, Oana-Cristina Ursulescu, indică același recul pentru primele șapte luni din 2026. „Evoluția a fost influențată de nivelul puterii de cumpărare, de modificările privind voucherele de vacanță și de reducerea fluxului de turiști seniori pe segmentul balnear în cadrul programelor derulate în colaborare cu Casa de Pensii”, spune Ursulescu. Dacă de obicei pensionarii primeau bilete încă din luna mai, anul acesta fluxul a început abia din august.
De altfel, potrivit INS, în iulie, în plin sezon estival, dacă numărul sosirilor s-a redus în Bihor cu 5,7%, reducerea numărului de înnoptări a fost de trei ori mai radicală - 18,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Adică turiștii nu doar că au fost mai puțini, ci au și stat mai puțin...
Aquaparkul barometru
Aquaparkul grupului President este un fel de barometru al stațiunii, numărul de intrări reflectând fluxul turiștilor atrași în Băile Felix. „Anul acesta, numărul clienților a scăzut cu circa 8%”, spune directorul grupului President, Dumitru Fechete (foto).
La cazare, complexul s-a menținut aproximativ la nivelul din 2025, cu un grad de ocupare de 82-83%, ajutat și de inaugurarea în iunie a Grand Hotel President de 5 stele (foto), investiție de peste 20 de milioane de euro. „E un sezon greu, pentru că ne confruntăm cu creșteri ale prețurilor și de 20%, pe care nu le-am reflectat în tarife”, spune Fechete.
Cea mai mare cheltuială este cea pentru energia electrică. „În industria hotelieră orice consumă curent. Am investit într-un parc fotovoltaic, care ne produce până la 70% din energia consumată, ca să ne scădem factura de curent - de la aproape 500.000 lei pe lună în urmă cu câțiva ani la circa 150.000 lei pe lună în prezent”, zice directorul. Acum, complexul investește și în baterii de stocare...
Ce mică e vacanța mare!
Și în stațiunea vecină, Băile 1 Mai, hotelierii reclamă un recul de circa 10%. Gradul de ocupare al complexului Perla a coborât în iulie la 61,23%, față de 63,19% în aceeași perioadă din 2025. „Clienții și-au redus sejurul la două nopți”, spune proprietarul complexului, Valentin Micoriciu. „Când scade puterea de cumpărare, omul își reduce prima dată din vacanță”, explică el.
Foto: Ovi D. Pop
La Pensiunea Ana Maria din Felix, lunile mai-iulie au fost cu până la 30% mai slabe decât în aceeași perioadă a anului trecut. „Ca niciodată, în prima parte din septembrie am avut mai mulți clienți decât în toată luna august”, spune proprietara, Maria Berinde.
Nici turismul montan nu a dus-o mai bine. Potrivit Aurorei Morar, vicepreședinta Asociației pentru Dezvoltarea Vârtopului, în această stațiune numărul turiștilor a scăzut la jumătate față de media anilor trecuți. „În plină vară au fost perioade când am avut doar una sau două camere ocupate”. Hotelierii nu estimează o revenire a turismului în iarnă. „Înainte, aveam camere rezervate încă din toamnă pentru Crăciun, Revelion și până în februarie. Acum sunt extrem de puține”, spune Morar.
Oradea, de city-break
Același fenomen se vede și în Oradea. Potrivit Asociației pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune, luna ianuarie a fost cu 17% mai slabă decât în anul precedent, iar tendința s-a menținut până în vară. „În iunie am avut o creștere de 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar numărul înnoptărilor a fost cu numai 2% mai mare. Numărul turiștilor a crescut, dar stau mai puțin”, spune directorul APTOR, Alexandru Chira (foto).
În ceea ce privește agrementul, Aquaparkul Nymphaea a coborât de la 279.551 vizitatori în 2024 la 245.854 în 2025, iar pentru perioada comparabilă din 2026, directorul ADP, Liviu Andrica, estimează aproximativ 10% mai puțini vizitatori. Ajuns la 10 ani, aquaparkul are mai puțini clienți atât din județele învecinate, cât și din rândul localnicilor, care reclamă prețurile prea mari în raport cu condițiile.
„Peste tot a scăzut numărul turiștilor, nu doar la noi”, se scuză directorul Andrica. Explicația lui este că „oamenii își păstrează banii pentru zile negre”.
Sursa foto: Visit Oradea / Facebook
Exagerat de scump
Inevitabil, suferă și restaurantele. „Dacă înainte aveam consumații de 120 de lei pe scaun la cină, acum facem vânzări de 70-80 lei pe persoană”, spune Mircea Barbura, de la Noo’vo, situat pe strada Vasile Alecsandri.
Clienții și-au redus consumul după portofel. „Totul este exagerat de scump față de puterea de cumpărare: curentul, TVA-ul, impozitele. Ultimii doi ani au fost crunți pentru HoReCa”, spune deținătorul unui alt local.
De altfel, pe vitrinele fostelor localuri au început să apară anunțuri cu „spațiu de închiriat” și „vând afacere la cheie”. Industria ospitalității scârțâie din toate încheieturile, fără semne de însănătoșire. „În România nu se vând afaceri, ca-n Occident, când sunt profitabile, se vând falimente, când nu mai ai soluții”, spune un antreprenor. De altfel, doar falimentele se anunță în creștere...
„MULȚUMESC, NU BEAU”
Generația fără alcool
Un fenomen până de curând greu de intuit se conturează în HoReCa: vânzările de băuturi alcoolice au scăzut nu doar pe fondul diminuării puterii de cumpărare, ci și al comportamentului de consum. „Adulții tineri, care au crescut cu anunțurile de la televizor că tutunul și alcoolul dăunează sănătății, cer tot mai des variante de băuturi fără alcool”, spune reprezentantul Noo’vo, Mircea Barbura. Clienții tineri cer tot mai des cocktailuri, gin, vin și bere fără alcool.
De altfel, un studiu Bookingham, realizat online în decembrie 2025 pe 493 de adulți din mediul urban din România, arată că 16% dintre respondenți consumă mai des băuturi fără alcool decât cu un an înainte. Tendința o confirmă și datele Asociației Berarii României: segmentul berii fără alcool a crescut în 2025 cu 10% față de 2024 și a ajuns la aproape 7% din piața berii.