Referendumul pentru modificarea Constituţiei aşa încât aceasta să prevadă expres, la fel precum deja prevede Codul Civil, că familia este formată în urma căsătoriei dintre un bărbat şi o femeie, a pornit cu stângul din punct de vedere al organizării scrutinului. O cincime din totalul preşedinţilor birourilor secţiilor de votare din Bihor, abia traşi la sorţi vineri, au renunţat la această calitate.

„Până luni după-amiază, 121 de preşedinţi din cei 650 au renunţat din start, imediat după tragerea la sorţi de către Biroul Electoral Judeţean, din rândul celor 1.600 de membri ai Corpului Experţilor Electorali”, a declarat BIHOREANULUI prefectul Ioan Mihaiu.

Potrivit surselor BIHOREANULUI, cei 121 au invocat motive personale, dar reprezentantul Guvernului consideră că situaţia nu este gravă. „Unii sunt plecaţi din ţară, alţii se află încă în concedii, unii nu mai locuiesc la domiciliile declarate, nu au fost găsiţi. Dar nu este o problemă, pentru că au fost înlocuiţi imediat”, spune Mihaiu, adăugând că „de marţi începe instruirea preşedinţilor” de către personalul Prefecturii, în cadrul unei reuniuni organizate la Casa de Cultură a Sindicatelor.

Totuşi, inclusiv înlocuitorii preşedinţilor traşi la sorţi vineri pot să renunţe, la rândul lor, la sarcina de a coordona birourile secţiilor de votare, din care vor face parte reprezentanţii formaţiunilor politice parlamentare şi cei ai organizaţiilor neguvernamentale acreditaţi conform legii.

Este pentru prima oară în istoria ultimelor trei decenii când un procentaj atât de mare, de o cincime din totalul preşedinţilor birourilor secţiilor de votare, renunţă la această poziţia, în ciuda faptului că prestaţia lor este remunerată.

Între timp, două sondaje de opinie comandate de PSD indică, potrivit presei centrale, o participare la limită pentru validarea rezultatelor referendumului, şi anume între 30% şi 35%, chiar şi în condiţiile în care Guvernul a decis că procedura de consultare populară se va întinde pe durata a două zile, sâmbăta şi duminică, dar şi deschiderea unui număr mai mare de secţii de votare în străinătate comparativ cu alegerile prezidenţiale din 2014 şi cu cele parlamentare din 2016.

Pentru validarea referendumului este necesar ca la scrutin să participe minimum 30% din totalul cetăţenilor cu drept de vot, adică 5,67 milioane persoane, pentru aprobarea rezultatului fiind nevoie de votul a 25% din totalul cetăţenilor cu drept de vot.

Costurile referendumului se ridică la 163,712 milioane lei, adică peste 35,20 milioane euro.