Deşi par "chineză pură", actele Curţii de Conturi sunt oglinda corectitudinii folosirii banilor publici. Cel mai recent raport al Camerei de Conturi Bihor relevă toate racilele de care suferă administraţiile locale şi structurile subordonate acestora, de la nepricepere şi delăsare până la populism şi hoţie.
Actul arată că majoritatea comunelor nu supravieţuiesc fără alocările de la bugetul de stat, iar primarii, deşi se plâng de lipsa banilor, nu sunt în stare să-i cheltuiască integral şi eficient, girând plăţi dincolo nu doar de limita legii, ci şi a bunului simţ.
"Dulăul" banilor publici
Curtea de Conturi e "câinele de pază" al finanţelor publice, controlând cum se alcătuiesc şi utilizează resursele băneşti şi cum se gestionează patrimoniul statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, pe care camerele judeţene le verifică periodic: primăriile comunale o dată la trei ani, oraşele la doi ani, iar municipiile şi judeţele anual.
Dat publicităţii luna aceasta, ultimul raport al Camerei de Conturi Bihor (CCB), realizat în baza verificărilor făcute anul trecut asupra activităţii din 2015 a 52 instituţii din judeţ, majoritatea primării, arată că nici una dintre entităţile controlate nu a primit aşa-numitul certificat de conformitate, actul de "bună purtare" care să ateste că au alcătuit şi cheltuit legal banii publici.
Dependente de "centru"
Analiza raportului pe 2015, când cele 52 de instituţii verificate au avut venituri de 2,014 miliarde lei şi cheltuieli de 1,953 miliarde, subliniază ineficienţa acestora, reflectată în excedentul de peste 61 milioane lei. Altfel spus, deşi toate se plâng că nu au destui bani, nu ştiu să cheltuie fondurile disponibile.
Mai grav e că majoritatea comunelor nu se descurcă autonom, depinzând de alocările de la bugetul central (din impozitul pe venit şi din TVA, plus subvenţii). În 2015, de pildă, Boianu Mare a avut venituri proprii de 0,129 milioane lei din taxe şi impozite locale, suma neacoperind nici măcar plata personalului Primăriei (1,393 milioane lei), astfel că bugetul i-a fost completat cu alocări de 2,888 milioane lei. La fel, la Buduslău veniturile proprii au însumat 0,509 milioane lei, iar cheltuielile de personal 1,393 milioane, bugetul fiindu-i completat cu alocări de 8,508 milioane lei. Excepţie nu fac nici comunele mari: Diosigul a realizat venituri proprii de 2,644 milioane lei şi cheltuieli de personal de 3,946 milioane, primind alocări de 9,304 milioane lei.
Planuri mari, realizări "fâsâite"
Primăriile nu ştiu să-şi prognozeze corect bugetele. Astfel, cele 52 instituţii au prevăzut în 2015 venituri de 2,489 miliarde lei, dar au încasat doar 2,014 miliarde lei (80,94%), cel mai mult tocmai din alocările de la stat (98,91%), în timp ce de la UE au încasat pentru proiecte numai 57,12% din sumele propuse. Altfel spus, edilii se bazează pe banii "de la centru" şi neglijează absorbţia reală a fondurilor nerambursabile, la fel ca realizarea veniturilor proprii, capitol la care încasările au fost de numai 88,02% din prevederi.
Chiar şi în aceste condiţii, entităţile verificate au reuşit să cheltuiască doar 74,69% din fondurile încasate, cel mai mult cheltuind pentru plata propriilor angajaţi (97,48% din prevederi) şi cel mai puţin pentru derularea proiectelor din fonduri UE (60,04% din nivelul planificat).
Nepăsare la încasare
În privinţa încasărilor veniturilor, primăriile suferă de toate deficienţele posibile, neverificând realitatea declaraţiilor fiscale pentru a percepe corect impozitele şi taxele locale. La Aştileu, edilii nu au constituit garanţiile aferente contractelor de concesiune (prejudiciul fiind de 239.000 lei) şi nu au încasat taxele pe imobile (31.000 lei), cei din Biharia nu au constituit garanţii de bună execuţie a lucrărilor (12.000 lei) şi nu au încasat garanţii de la participanţii la licitaţii (26.000 lei).
Primăria Borş nu a încasat impozite pe clădiri (11.000 lei), taxele pentru autorizarea alimentaţiei publice (8.000 lei), nu a regularizat taxele pentru autorizarea construcţiilor (177.000 lei), nu a încasat garanţiile din contracte de concesiune (183.000 lei) şi n-a executat concesionarii de terenuri din Parcul Industrial al comunei care şi-au încălcat obligaţiile contractuale (67.000 lei).
La Cherechiu, Primăria nu a încasat veniturile serviciului de alimentare cu apă (52.000 lei) şi redevenţele de la operatorul de salubrizare (26.000 lei). La Lugaş edilii au fixat "din burtă" impozitele pe terenuri, fără a verifica suprafeţele şi categoriile de folosinţă (prejudiciu - 39.000 lei), iar la Sălard nu au încasat impozite pe clădiri şi terenuri (25.000 lei), taxe pentru alimentaţia publică (9.000 lei) ş.a.m.d.
Aprigi la cheltuială
Şi la cheltuieli neregulile ignoră prevederile legale. Primăria Aştileu a acordat angajaţilor premii şi cadouri nelegale (15.000 lei) şi a decontat lucrări neexecutate (71.000 lei), cea din Balc a decontat lucrări nejustificate (43.000 lei), iar edilii din Biharia au făcut plăţi nelegale pentru lucrări de 30.000 lei. Primăria Borş a cheltuit 35.000 lei inclusiv pentru băuturi alcoolice şi "pachete sociale" date unor localnici neîncadraţi în categoria persoanelor defavorizate, iar angajaţilor le-a dat sporuri nelegale (70.000 lei).
Edilii din Cetariu au plătit o firmă de consultanţă cu documente fictive (25.000 lei), iar cei din Cherechiu au remunerat nejustificat echipe de proiecte (41.000 lei) şi au făcut "cinste" localnicilor cu plata apei (70.000 lei). Primăria Curtuişeni a achitat lucrări neexecutate de 256.000 lei, edilii din Diosig şi-au premiat nelegal subalternii (40.000 lei), iar cei din Lugaş au plătit servicii de salubrizare prestate populaţiei (34.000 lei). Primăria Mădăras şi-a premiat funcţionarii tot nelegal (82.000 lei), cea din Sălard a cumpărat materiale fără acte (27.000 lei) şi a plătit lucrări neefectuate (117.000 lei).
Primăria Sâniob a plătit salubrizarea în locul beneficiarilor (24.000 lei), cea din Spinuş şi-a premiat nelegal angajaţii (143.000 lei), la fel procedând edilii din Tileagd (130.000 lei), în timp ce Primăria Salonta a achitat lucrări neexecutate sau în baza unor acte nereale (116.000 lei), iar cea din Nucet a acordat nelegal sporuri şi salarii (54.000 lei) şi a plătit lucrări neexecutate (23.000 lei) etc.
Grosul, la oraş
Previzibil, cele mai mari prejudicii s-au înregistrat la administraţia judeţeană şi cea orădeană, unde sunt bugete pe măsură. CCB arată că în 2015 Consiliul Judeţean Bihor nu a încasat corect taxele auto (prejudiciu - 57.000 lei), a decontat lucrări la drumuri neefectuate (28.000 lei) şi a plătit cantităţi peste cele necesare Programului lapte-corn (12.000 lei).
La Primăria Oradea, auditorii au constatat un prejudiciu de 10,291 milioane lei cauzat prin stabilirea unor impozite mai mici pe imobile (73.000 lei), neîncasarea tarifelor de la utilizatorii de reţele şi deţinătorii infrastructurii pentru comunicaţii (1 milion), plăţi nejustificate pentru servicii (120.000 lei) şi decontarea unor lucrări nedovedite, inclusiv la marile proiecte de la Acvaparc, Piaţa Unirii şi Grădina Ciuperca (370.000 lei). Cea mai mare pagubă constatată este, însă, majorarea nejustificată a subvenţiilor acordate societăţii Termoficare pentru acoperirea pierderilor pe reţele (7,195 milioane lei).
În toate cazurile CCB a stabilit inclusiv măsuri de remediere, o parte din prejudicii fiind de altfel recuperate în timpul controalelor, în timp ce pentru restul urmează recuperarea eşalonată sau procese în instanţele de contencios. Ceea ce înseamnă alţi bani tocaţi în plus...
NELEGALITATE LA "SUBORDONATE"
Roaming, protocol şi maşini scumpe
CCB a constatat pe anul 2015 nereguli şi la structurile subordonate consiliilor locale şi celui judeţean. Astfel, la Aeroport au descoperit lucrări neefectuate (prejudiciu de 551.000 lei), la DGASPC lucrări cu tarife nereale (88.000 lei), iar la Teatrul Szigligeti "cheltuieli de protocol (mese festive) fără bază legală" (60.000 lei), plus cheltuieli de telefonie nelegale, inclusiv în roaming (47.000 lei).
La ASCO s-au consemnat ajutoare de încălzire acordate eronat (20.000 lei), la Poliţia Locală Oradea cheltuieli de personal nelegale prin includerea sporurilor de misiune în salariile de bază (665.000 lei) şi prin acordarea nelegală a normei de hrană (749.000 lei). CAO a făcut plăţi nelegale pentru achiziţia unei maşini mai scumpe decât permit normele legale (prejudiciul fiind de 12.000 lei), iar la Termoficare s-au acordat drepturi salariale necuvenite de 11.000 lei.