O scenă jenantă avea loc în Parlamentul României în decembrie, anul trecut: chitiţi să schimbe legile justiţiei, aleşii PSD respingeau cu scârbă o carte oferită cu tâlc de colegii din USR: "Ferma animalelor", de George Orwell. O fabulă despre ascensiunea şi domnia lui Stalin sub forma unei poveşti despre o fermă luată în stăpânire de cele mai mizerabile animale, porcii, al căror conducător şi-a instaurat dictatura asupra tuturor celorlalte.
La acea vreme, presa l-a ignorat pe deputatul PSD Bihor Dumitru Gherman, aşa că nu ştim dacă o fi aruncat şi el cât colo "Ferma animalelor". I s-a făcut o reparaţie luna trecută, când un reporter l-a întrebat de ultima carte citită, în contextul în care un deputat PNL propusese o lege care să stimuleze vânzarea de carte în România, ţara codaşă în Europa la lectură, ca de altfel şi la consumul de săpun şi pastă de dinţi.
"Viaţa ca o pradă", a zis politicianul, după care l-a învinuit pe jurnalist că se "distrează" pe seama inculturii politicienilor, pe când "dincolo, în Occident, presa nu atacă parlamentarii", ci reporterii ar sta cuminţi la "200 de metri" de aleşi.
Olimpiană pretenţie şi mincinoasă comparaţie, dar de aşteptat când, vorba românului, se suie scroafa în copac. Căci ce ne spune "mapa profesională" a lui Dumitru Gherman? După o carieră de tehnician chimist la Întreprinderea Sinteza (unde, zic foşti colegi, a fost şi secretar UTC), momentul august 2017, când a devenit deputat în locul răposatei Adelina Coste, l-a prins tânăr pensionar, la doar 62 de ani. E drept, nu unul oarecare, ci cu ambiţii în expansiune, trădate şi de detaliul că diploma universitară, obţinută la faimoasa Facultate de Protecţia Mediului din Oradea în 2008, la 54 de ani, încă nici nu se îngălbenise.
"Am avut o viaţă grea, nu am putut să fac o facultate mai devreme", se explica omul BIHOREANULUI, subliniind că, în ciuda handicapului, a avut destule merite. Doar nu degeaba a condus în anii ’90 filiala judeţeană a Partidului Socialist al Muncii, şi nu fără bază l-a băgat PSD în Parlament, ci fiindcă în 2016 a "înroşit Valea Crişului", cum spunea, făcându-i pe locuitorii din Bratca, Bulz şi Borod cu primari roşii.
Habar nu am dacă fostul proletar a citit sau nu "Viaţa ca o pradă", la ce vârstă şi ce a înţeles din ea, după cum consider irelevante comentariile maliţioase ce fac legătura între titlul cărţii lui Marin Preda şi faptul că protagonistul ei a pornit din Teleorman să cucerească lumea, la fel ca, mai recent, şeful absolut al PSD, Liviu Dragnea.
În schimb, "ameninţarea" multor alegători că la viitorul scrutin vor sta la 200 de metri de urne, pentru ca astfel de parveniţi să nu mai ajungă în Parlament, o cred pe cât de importantă, pe tot atât de păguboasă. Abia aşa, lăsând votul în mâinile altora, pe seama celor care duşi la urne ca oile, viaţa noastră devine prada lor, iar pe "ferma" numită România pun stăpânire, iată, porcii.