Cu două săptămâni în urmă, conducerea Spitalului Municipal din Oradea dădea o veste bună bolnavilor cronic, al căror acces la serviciile medicale a fost limitat în ultimele 15 luni, când unitatea a tratat exclusiv persoane infectate cu SARS-CoV-2: în jurul datei de 15 iunie, spitalul va fi redeschis, doar două secţii exterioare urmând să mai îngrijească pacienţi Covid.
Vestea e bună, însă, şi pentru bihorenii rămaşi cu sechele după infecţie: spitalul va avea o secţie nouă, de recuperare post-Covid. Specialiştii avertizează că netratarea completă a persoanelor care au avut coronavirus le poate reduce dramatic calitatea vieţii, ba unii pot să şi moară. Ca dovadă, în ultimele luni sute de oameni vindecaţi de Covid au ajuns la Urgenţe, cu boli pe care înainte nu le aveau, iar unii au şi decedat.
Recuperarea, pe Izvorului
De la începutul lunii, sute de îngrijitoare, infirmiere, asistente, electricieni, instalatori şi zugravi lucrează pentru ca principalul imobil al Spitalului Municipal, cel din cartierul Rogerius, să fie redeschis în condiţii normale: se verifică şi se repară instalaţiile sanitare şi electrice, se igienizează toate încăperile şi se decontaminează echipamentele, se refac zugrăveli, se completează stocuri de medicamente. "Deja s-au renovat secţiile de Chirurgie şi ATI de la etajul IV, acum se lucrează la secţiile de Pediatrie de la etajele VII şi VIII", spunea miercurea trecută managerul spitalului, Laurenţiu Chiană (foto).
Lucrări similare au fost făcute anterior la secţiile de Infecţioase din strada Republicii şi de Pneumologie din strada Izvorului, unde vor fi internaţi bolnavii Covid. De altfel, de săptămâna trecută, niciun pacient infectat nu a mai fost internat în clădirea din strada Coposu, ci în cele două secţii exterioare. Le fel, s-au pregătit şi câteva saloane în clădirea fostului spital de Neurologie şi Psihiatrie, pentru mutarea secţiei de Paliaţie de pe Izvorului, în locul căreia va funcţiona, în premieră, secţia de recuperare post-Covid, cu 20 de paturi în 8 saloane.
Abordare pluridisciplinară
Noua facilitate va fi botezată în acte ca extensie a secţiei de Interne, din două motive. Pe de o parte, recuperarea post-Covid nu e o specialitate în sine, ci va fi asigurată, spune directorul medical, dr. Ovidiu Burtă (foto), de o echipă pluridisciplinară formată din infecţionişti, pneumologi, cardiologi, neurologi, internişti şi kinetoterapeuţi. Pe de alta, CAS încă nu decontează servicii dedicate de recuperare post-Covid, contractul cadru cu prestatorii de servicii medicale fiind încă în stadiu de proiect.
Recuperarea post-Covid este, însă, nu doar o necesitate, ci şi o urgenţă, spune dr. Burtă, el însuşi trecut printr-o formă serioasă a bolii şi nevoit, după ce a scăpat de virus, să urmeze un tratament cu oxigen hiperbar într-o clinică din Târgu Mureş. "Foarte multe persoane trecute prin Covid au numeroase sechele, începând cu probleme respiratorii. Cunosc mulţi pacienţi dependenţi de oxigenoterapie, care în continuare, acasă fiind, folosesc concentratoare de oxigen închiriate de la diverşi furnizori", spune medicul.
Călin, un orădean de 41 ani, infectat în noiembrie 2020, confirmă că nici acum, după aproape 7 luni, nu se simte refăcut: "Am avut o formă lejeră de Covid, vreo 2-3 ore m-au durut muşchii şi oasele, iar vreo 4 ore am avut febră. Am stat acasă două săptămâni şi m-am odihnit, dar nu am luat decât vitamine şi minerale, în rest niciun medicament. Apoi au venit problemele. După vreo 3 săptămâni am ieşit la Lotus şi am făcut 10 paşi, dar gata am fost. Am crezut că pic, nu mai puteam respira, gâfâiam de parcă aş fi urcat pe Kilimanjaro. Oboseala asta permanentă m-a ţinut până în februarie şi nici acuma nu mi-a trecut tusea".
Semnal de alarmă
Un program judeţean de recuperare a pacienţilor post-Covid a fost cerut încă din februarie de prefectul Dumitru Ţiplea (foto), în baza unor analize ale urgentiştilor Spitalului Judeţean, care au sesizat o situaţie dramatică. "Deşi în decembrie 2020 numărul de noi infectări cu Covid începuse să scadă, creştea numărul persoanelor cu afecţiuni post-Covid care ajungeau la Urgenţe", explică BIHOREANULUI dr. Hadrian Borcea, şeful UPU-SMURD Bihor.
Potrivit acestuia, peste 80% dintre bihorenii ajunşi la UPU de la începutul anului până luna trecută - în total 9.786 persoane - au avut Covid, unii fiind spitalizaţi, alţii trecând prin boală la domiciliu. Circa 40% aveau patologii cardiace (fibroză cardiacă cu cardiomiopatii secundare, tromboze de artere coronariene, pulmonare şi venoase profunde), 25% afecţiuni respiratorii (fibroze pulmonare, pneumonii bacteriene, pleurezii), 20% manifestări neurologice (accidente vasculare cerebrale ischemice) şi 15% gastro-enterologice (diaree persistentă).
"În noiembrie au apărut primele cazuri de pacienţi post-Covid cu decese chiar în UPU", spune dr. Borcea. Iar acestea s-au tot înmulţit, în perioada noiembrie 2020 - februarie 2021 murind la Urgenţe 47 de persoane, dublu faţă de cele 21 din perioada noiembrie 2019 - februarie 2020. "În ianuarie şi februarie 2021 am ajuns la 6 decese post-Covid în UPU săptămânal, nivel care a scăzut în lunile aprilie şi mai la unul pe săptămână", spune medicul.
Decese "blitz"
Şocant, pacienţii post-Covid mureau în scurt timp după prezentare. "La urgenţele din accidente rutiere încerci 5-6 ore să stabilizezi pacientul, pe când la urgenţele post-Covid au fost pacienţi care au decedat în 15-20 de minute". Explicaţia? Aşa cum şi după infectare mulţi oameni au refuzat să apeleze la un medic, şi după vindecarea de Covid au stat tot fără asistenţă medicală, unii ajungând la Urgenţe prea târziu. "Mulţi erau cu insuficienţe respiratorii extrem de severe sau chiar în comă. Au apelat la 112 sau au fost aduşi de rude numai când, efectiv, nu au mai putut respira", relatează dr. Borcea.
Pe unii dintre pacienţi medicii au încercat să-i salveze inclusiv aplicând procedurile ECMO, prin care sângele este circulat şi oxigenat extracorporal, aşa încât plămânii să fie ţinuţi în repaos pentru a fi trataţi mai bine. "Un kit pentru un pacient costă 5.000 de euro şi uneori am utilizat toate cele trei aparate concomitent. Un mare succes a fost salvarea unei lăuze de 25 de ani care avusese Covid înainte de naştere şi, cel mai probabil, ar fi murit fără tratament de recuperare", spune medicul.
"Inclusiv pacienţi care au avut forme de Covid asimptomatice sau uşoare au făcut complicaţii, tocmai pentru că nu i-a văzut un medic", avertizează şeful UPU-SMURD.
Sunt afectaţi inclusiv tineri
Pe lângă lipsa de educaţie sanitară a unor persoane şi superficialitatea unor medici de familie care, deşi sunt plătiţi pentru asta, nu şi-au monitorizat pacienţii post-Covid, agravarea stării acestora a fost determinată şi de faptul că Spitalul Municipal a îngrijit exclusiv bolnavi Covid şi n-a mai fost cine să se ocupe de cei ieşiţi din infecţie cu complicaţii. Practic, toţi pneumologii din spitalele publice din judeţ au fost mobilizaţi la Municipal, excepţie făcând cei ai clinicii Davidescu, singura clinică privată de Pneumologie din Oradea, care au asigurat tratamente post-Covid încă din august 2020.
"Pacienţii post-Covid au fibroze pulmonare şi la câteva luni după infectare, oboseală cronică, unii fiind incapabili să se mişte câţiva metri în casă, dispnee, tulburări de somn, tulburări de ritm cardiac, glicemii grave. Problemele post-Covid afectează inclusiv persoane de 20-40 de ani care nu aveau factori de risc (n.r. - boli pulmonare, cardiace, diabet ori imunosupresive)", spune dr. Lavinia Davidescu (foto). "În ultimele 10 luni, din 100 de pacienţi pe zi, cam 20 au avut fibroze post-Covid. În total am tratat cel puţin 4.000 de persoane", afirmă aceasta.
E de aşteptat, aşadar, ca pe cele 20 de paturi ale noii secţii de recuperare din cadrul Spitalului Municipal să "concureze" alte câteva mii de persoane dintre cele peste 29.000 care au fost infectate în întregul judeţ. Iar specialiştii spitalului, după ce au fost concentraţi pe frontul anti-Covid, să fie mobilizaţi luni bune de acum înainte pentru tratarea sindromului post-Covid...
DOTARE INCOMPLETĂ
Fără cameră hiperbară
Spre deosebire de clinica Davidescu, care deţine două asemenea dispozitive, secţia de recuperare post-Covid a Spitalului Municipal nu va avea la început nicio capsulă hiperbară, dispozitiv ce permite pacientului să inspire oxigen la presiune peste cea atmosferică, crescând semnificativ concentraţia de oxigen în sânge şi dizolvându-l în plasmă, limfă şi lichidul cefalo-rahidian, facilitând pătrunderea în toate organele şi ţesuturile şi regenerarea lor.
La finele anului trecut, Spitalul Judeţean a primit o donaţie în bani cu care la un moment dat se intenţiona achiziţionarea unei capsule hiperbare, dar pentru că nu ar fi avut nici loc, nici specialişti pentru a o utiliza, din suma primită s-au cumpărat truse de resuscitare cu defibrilatoare şi monitoare pentru fiecare secţie.
Potrivit managerului Laurenţiu Chiană, Spitalul Municipal va achiziţiona, însă, fie o capsulă, fie o cameră hiperbară, pentru terapia simultană a 2 până la 6 pacienţi.