Cea de-a şasea ediţie a seriei Conferinţele Unirii s-a desfăşurat, miercuri, la Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai", cu tema "Dr. Iuliu Hossu, episcopul Unirii". Centrată pe biografia înaltului cleric, conferinţa a fost însoţită de o expoziţie privind activitatea sa, formată din imagini, documente şi fragmente din memorii, structurate după momentele importante ale vieţii sale.

Biserica Unită, în fruntea Unirii

Expoziţia a fost prezentată de către PS Florentin Crihălmeanu, episcop unit, eparh al Episcopiei de Cluj-Gherla, iar conferinţa a fost moderată de către directorul Bibliotecii, Ligia Mirişan, avându-l ca invitat pe profesorul universitar Marius Bucur (Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca).

În cadrul prezentării, Bucur a făcut referire atât la biografia personalităţii evocate încă din titlu, dar şi la rolul important pe care Biserica Greco-Catolică l-a avut în ridicarea nivelului cultural al românilor ardeleni, atât înainte, cât şi după 1918. Astfel, aceasta a ridicat şi amenajat şcoli şi preparandii (şcoli de pregătire a învăţătorilor), a dotat bisericile şi a sprijinit activitatea asociaţiilor culturale româneşti, între care reuniunile învăţătorilor şi cele ale femeilor. "Miza majoră a fost creşterea nivelului educativ al societăţii româneşti", a precizat Marius Bucur.

Referindu-se la perioada Marii Uniri, aceasta a arătat că "la 1918 clerul greco-catolic s-a implicat în mobililzarea populaţiei (…) apelând la toleranţă şi la evitarea oricărui conflict, fizic sau etnic". Desigur, implicarea Bisericii Greco-Catolice a fost la fel de importantă precum cea a Bisericii Ortodoxe. "Mulţi dintre cei care au făcut Unirea (dintre episcopii greco-catolici – n.r.) au fost întemniţaţi 30 de ani mai târziu", a continuat Bucur, făcând referire şi la scoaterea înafara legii a cultului greco-catolic, în anul 1948.

Doi din "cei trei Iuliu"

Iuliu Hossu a fost numit episcop de Gherla în anul 1917, de către împăratul austro-ungar Carol I.

Episcopul Hossu a fost cel care a dat citire, pe 1 decembrie 1918, în Alba Iulia, Declaraţiei de unire a Transilvaniei cu România, rostind apoi: "Astăzi, prin hotărârea noastră se înfăptuieşte România Mare, una şi nedespărţită, rostind fericiţi toţi românii de pe aceste plaiuri: Ne unim pe veci cu Ţara Mamă România!". În perioada interbelică, acesta a fost parlamentar, iar din 1946 membru de onoare al Academiei Române. În perioada 1948-1955 a făcut detenţie politică, fiind închis la Dragoslavele, Căldăruşani şi Sighet. În 1969 a fost numit Cardinal (In pectore) de către Papa Paul al VI-lea, murind un an mai târziu, la vârsta de 85 de ani.

O altă personalitate evocată în cadrul coferinţei a fost episcopul Iuliu Hîrţea, despre care a vorbit Silviu Sana. Bihorean născut în Vintere, Iuliu Hîrţea a condus cultul greco-catolic în clandestinitate, după interzicerea sa de către comunişti, respectiv între 1949 şi 1978. A fost arestat şi întemniţat în Oradea şi Gherla timp de 12 ani pentru "vina" de a fi refuzat trecerea la ortodoxie. "În închisoare şi-a continuat apostolatul către toţi cei închişi", a afirmat Sana.

În finalul evenimentului, PS Virgil Bercea, episcop Unit de Oradea, a transmis un gând bun celor prezenţi. Expoziţia dedicată episcopului Iuliu Hossu poate fi văzută în holul principal al Bibliotecii Judeţene.