În Oradea, managementul deșeurilor este de cinci stele, dublu față de nivelul mediu din țară, dar, totuși, cu probleme de rezolvat.
O cercetare națională pune Oradea pe locul doi în țară la gestionarea deșeurilor, imediat după Sibiu și înaintea orașului Sfântu Gheorghe. Urbea de pe Crișul Repede mai are de lucrat la îmbunătățirea infrastructurii de colectare a deșeurilor și la creșterea ratei de reciclare.
Analiză națională
Raportul național de diagnoză privind calitatea serviciilor municipale la nivelul reședințelor de județ, o cercetare făcută de Societatea Academică din România, asociația Act For Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon, arată că, la capitolul salubritate, Oradea a obținut 70 de puncte din 100 posibile și clasificarea de cinci stele. Fruntaș în țară este Sibiul, cu 71 de puncte.
După Oradea, clasamentul continuă cu Sf. Gheorghe, Iași, Miercurea Ciuc (fiecare cu 63,5 puncte), Cluj (58), Buzău (57,5), București - Sector 6 (54), Bistrița (53) și Râmnicu Vâlcea (51,5).
Pentru Oradea, punctajul mare a fost adus de faptul că a implementat deja colectarea separată a biodeșeurilor și pentru că aplică cetățenilor instrumentul „plătești cât arunci”, adică o facturare a serviciului de salubritate în funcție de volumul pubelelor și de frecvența cu care sunt golite.
Orașul de pe Crișul Repede a mai fost apreciat pentru modalitățile de colectare a deșeurilor electrice, voluminoase ori din construcții (prin organizarea de campanii ori prin cele două centre pe care RER Vest le are în oraș) și pentru campaniile de informare din salubritate.
Loc de mai bine
În schimb, nota Oradiei a fost trasă în jos de sistemul de colectare separată cu doar trei fracții în loc de cinci (practic, orădenii ar trebui să aibă recipiente sau saci diferiți pentru plastice și metale, hârtii și cartoane, sticle, biodeșeuri și resturi reziduale).
Totodată, doar 29 de școli din Oradea au recipiente pentru colectarea separată a deșeurilor, ceea ce, arată autorii studiului, trebuie îmbunătățit (spre deosebire, în Sibiu toate unitățile de învățământ îndeplinesc acest criteriu), iar în oraș se cunosc prea puține despre conceptul „zero waste”, adică un stil de viață cu cât mai puține gunoaie generate. De altfel, recomandarea autorilor este ca aceste principii să fie prezentate în școli.
Un alt minus mare al Oradiei este la rata de reciclare a deșeurilor, de doar 16%. Prin comparație, în Sibiu este de 26%, iar în Sfântu Gheorghe chiar mai mare, de 36%. Campion național la reciclare este orașul Suceava, cu 50% din deșeuri reciclate, urmat de Zalău, cu 49,2%.
„O prăpastie”
„Principalele concluzii ale studiului arată că toate reşedinţele de judeţ au dificultăţi în gestionarea deşeurilor, iar mai bine de jumătate dintre aceste municipalităţi tratează problematica în mod superficial, inclusiv prin nerespectarea legislaţiei minime. Nicio reşedinţă de judeţ nu s-a apropiat de punctajul maxim de 100 de puncte acordat conform metodologiei, ci maximumul cumulat a fost de peste 70 de puncte, obţinut de Sibiu şi Oradea”, se arată într-un comunicat al autorilor.
Raportul a fost lansat în prezența ministrului Mediului, Tánczos Barna, care a evidențiat și el diferența dintre orașele din fruntea clasamentului și cele de la coadă. „Nu există suficientă implicare nici măcar la nivelul municipalităţilor. Există o prăpastie între primele şi ultimele poziţii. Distanţa uriaşă între cei care se implică şi cei cărora nu le pasă spune totul despre atitudinea autorităţilor din zonele respective”, a spus Tánczos.
Insulele reciclării
Ministrul a precizat că, prin Programul Național de Redresare și Reziliență, primăriile pot atrage fonduri pentru îmbunătățirea infrastructurii de salubritate, inclusiv pentru amenajarea de insule ecologice pentru depozitarea deșeurilor în cartiere și pentru centre de aport voluntar, unde cetățenii să ducă deșeuri, cum sunt cele deja existente în Oradea.
Primăria Oradea are de gând să solicite finanțare pentru amenajarea între blocurile din oraș a unor așa-zise insule ecologice. Potrivit PNRR, în aceste insule vor exista containere diferite pentru colectarea separată a deșeurilor, fiecare cu cântar. Accesul în incinta lor se va face controlat, cu cartelă. Până în anul 2026, Guvernul și-a propus amenajarea a peste 20.000 de insule în toată țara.
„Colegii mei și cei de la RER Vest caută amplasamentele potrivite pentru aceste insule”, a declarat directorul tehnic al Primăriei, Sebastian Marchiș. După ce aceste zone vor fi stabilite, Oradea va cere bani pentru construirea a 300 de eco-insule, fapt ce va schimba semnificativ în bine fața orașului...