Din acest motiv, a spus Szilagyi, anul trecut, la Praga, a fost înfiinţată Platforma Memorie şi Conştiinţă, la care au aderat mai multe personalităţi politice şi civice din state ale Europei Centrale şi de Est, dar şi din Germania şi Suedia, care în primăvara acestui an a redactat aşa-numita "Declaraţia 2012", prin care se cere guvernelor ţărilor europene şi instituţiilor europene "să reglementeze instituirea unui Tribunal european pentru pedepsirea crimelor comunismului, la fel cum a existat, după al doilea război mondial, Tribunalul de la Nurnberg, pentru judecarea crimelor nazismului".
"Platforma doreşte instituirea acestei idei, pornind de la faptul că crimele împotriva umanităţii nu au prescriptibilitate. Cu ajutorul biroului nostru de la Bruxelles (n.r. - biroului europarlamentarului Laszlo Tokes), a avut loc în această vară şi o conferinţă despre rezolvarea legală a crimelor comunismului, unde jurişti de marcă şi reprezentanţi ai instituţiilor europene au încercat să găsească o soluţie pentru instituirea unui Tribunal de acest fel", a spus Szilagyi Zsolt, membru în prezidiul Platformei Memorie şi Conştiinţă şi şef de cabinet al eurodeputatului Laszlo Tokes.
"În prezent, un grup de experţi studiază modelele de instituire a tribunalelor pentru judecarea crimelor de război, cum sunt cele din Rwanda sau din fosta Iugoslavie, şi va redacta un proiect pentru un Tribunal Internaţional care să judece crimele comunismului. Noi dorim să conturăm din punct de vedere juridic o soluţie care să fie îmbrăţişată nu doar de ţările membre ale grupului de la Vişegrad, care de la început au aderat la ideea Platformei, ci şi de toate celelalte ţări europene", a spus Szilagyi Zsolt.
Într-un comentariu, europarlamentarul Laszlo Tokes a afirmat că iniţiativa Platformei Memorie şi Conştiinţă este justificată de faptul că "deşi crimele nazismului au fost într-o oarecare măsură rezolvată după al doilea război mondial, în legătură cu condamnarea crimelor comunismului nu putem spune acelaşi lucru".
El a făcut şi o referire la situaţia din România, unde persoane care ar fi vinovate de crime sub regimul comunist nu au răspuns pentru faptele lor, ba - dimpotrivă - continuă să primească pensii substanţiale. "Care este moralitatea acelei societăţi care se declară moştenitoarea Revoluţiei din decembrie 1989, dar premiază substanţial, cu pensii mari, pe aceia care au comis crime, au torturat şi aşa mai departe?", a spus Tokes.