Viceprimarul Mircea Mălan: "Îmi reproşez că nu a funcţionat totul perfect"

După aproape un mandat de-a dreapta primarului Ilie Bolojan, la finele căruia mulţi îl vedeau succesor, viceprimarul Mircea Mălan se pregăteşte să păstreze conducerea Consiliului Judeţean pentru liberali.

Despre felul în care s-a achitat de responsabilităţile pe care le-a avut în Primărie, despre costuri şi câştiguri, despre felul în care crede că îl judecă orădenii şi despre ce intenţionează să facă la CJ, Mălan le vorbeşte cititorilor BIHOREANULUI, cu convingerea că a contribuit la un salt uriaş în dezvoltarea oraşului şi că aceasta trebuie extinsă în întregul judeţ.

- Ce a însemnat pentru dvs. coordonarea unor proiecte europene de 250 milioane euro?

- O responsabilitate extraordinară. Am fost conştient că avem şansa istorică de a marca un salt în dezvoltarea oraşului, pentru că Oradea are nevoie de investiţii mult peste resursele proprii, şi de aceea am vrut să folosim această şansă, cu tot deranjul implicit. Am atras toate fondurile pe care le puteam atrage, gândind proiecte necesare oraşului, majoritatea pentru a genera dezvoltare: economică - prin parcurile industriale, turistică - prin Cetate, Aquapark, Dealul Ciuperca, refacerea clădirilor monument, cultural-artistică şi de agrement - prin proiectul Punţi Crişene, prin refacerea Sinagogii Zion, prin pistele pentru biciclişti ş.a.m.d.

Coordonarea proiectelor a însemnat sute de întâlniri în birouri şi pe teren, cu beneficiari, echipele de management, proiectanţi, executanţi... Pentru fiecare am un caiet în care am notat mereu ce probleme erau şi deciziile luate. Problema cea mai mare a constat în faptul că au fost proiecte atât de multe şi atât de diverse încât pentru unele nici nu am avut specialişti în ţară, deci a trebuit să veghem permanent ca lucrurile să se desfăşoare corespunzător. În bună parte pot spune că aşa s-au şi desfăşurat. Nu zic că nu s-au făcut şi greşeli, dar, chiar dacă perfecţi n-o să fim niciodată, cred că toţi orădenii pot fi mândri de rezultate.

Nu s-a pierdut nici un euro

- Care e valoarea corecţiilor financiare suportate de oraş?

- Autorităţile de management de la ministere au intenţionat să ne aplice corecţii pe unele proiecte şi avem două situaţii. Una, în care am contestat deciziile şi am şi câştigat în justiţie, cum e cazul termoficării, unde s-au invocat suspiciuni de nereguli pentru ca Guvernul să refuze să-şi achite contribuţia, s-a demonstrat că suspiciunea era neîntemeiată, iar Guvernul a fost obligat să ne dea banii. Cealaltă situaţie e a unor proiecte în care s-au invocat suspiciuni, dar litigiile sunt în judecată şi avem convingerea că vom câştiga, cum e cazul utilităţilor de la Parcul Industrial.

- Ce sumă va trebui oraşul să înapoieze pentru nefinalizarea la termen a unor proiecte?

- Oraşul nu trebuie să returneze niciun euro. În schimb, sunt unele lucrări care, din varii motive, nu au putut fi încheiate, aşa că vom plăti finalizarea lor. Un exemplu e la drumul expres, unde vom plăti 275.000 euro pentru porţiunea dintre străzile Ecaterina Teodoroiu şi Izvorului, pe care n-am putut s-o facem din lipsa avizului CFR. În Piaţa Unirii, proiectul iniţial prevedea 200 de capace de cămin, dar am sistematizat şi infrastructura subterană aşa încât au trebuit făcute doar 60. Pe hârtie, banii pentru celelalte 140 pot fi consideraţi pierduţi, dar de fapt n-am mai avut nevoie de ele iar toate lucrările finanţate cu fonduri UE s-au finalizat la timp, deci nu s-a pierdut nici un euro. La Parcul Industrial am făcut economii de peste 1 milion de euro pe care i-am folosit la racorduri de utilităţi, post trafo ş.a., lucrări pe care altfel Primăria ar fi trebuit să le facă din banii oraşului. La pista pentru biciclişti, proiectul iniţial prevedea 9 km, dar pentru că am făcut economii am putut realiza suplimentar încă 20,5 km de piste în oraş. Deci, da, nu am terminat chiar toate lucrările, cum s-a întâmplat la CET şi Aquapark, iar cineva ar putea spune că am pierdut bani europeni. Dar în realitate fiecare proiect e un câştig uriaş pentru oraş, care nu şi-ar fi permis să-l facă pe banii proprii.

Nu se poate peste noapte

- Când va fi pus în funcţiune noul CET pe gaz? Ce se va întâmpla cu cel vechi şi cu angajaţii? Şi cu cât va creşte preţul gigacaloriei?

- Termenul de finalizare a lucrărilor e 8 martie 2016, iar constructorii le-au făcut până în 31 decembrie 2015 tocmai ca să le putem deconta. Ce nu au terminat sunt probele, unde au rămas necheltuiţi circa 1,5 milioane euro. Centrala va fi pusă în funcţiune în această primăvară, imediat ce vin avizele. Parte din vechea instalaţie va fi păstrată, iar angajaţii vor fi folosiţi pentru a gestiona atât noua centrală, cât şi reţelele. În ce priveşte preţul gigacaloriei, eu cred că nu va creşte. În schimb vor scădea pierderile şi va creşte calitatea termoficării şi a mediului. Sigur, ca orice combustibil, gazul are un preţ care poate fluctua, dar şi cel al cărbunelui fluctuează. Pe de altă parte, oricât va fluctua, el va fi compensat prin randamentul net superior al noii centrale, prin reducerea pierderilor şi prin electricitatea pe care oraşul o va vinde.

- Deşi a fost cea mai caldă iarnă, orădenii s-au plâns de frig în case din cauza intervenţiilor la reţele. Dvs. l-aţi concedia pe directorul Stănel Necula? Cum vor fi despăgubiţi consumatorii?

- Problemele pe care CET le-a creat confirmă justeţea deciziei de a moderniza sistemul de termoficare. Trist e că situaţia a fost ignorată decenii întregi şi că actuala administraţie a trebuit să rezolve în timp extrem de scurt probleme extrem de vechi. În ce-l priveşte pe director, ar fi populism să credem că altcineva rezolva lucrurile peste noapte, cum tot demagogie ar fi să credem că o despăgubire a orădenilor s-ar face din bani picaţi din cer. Suntem conştienţi că n-a fost deloc uşor pentru populaţie, dar era catastrofal dacă nu interveneam.

- Când va fi dată în folosinţă Piaţa Unirii, care e preţul final şi ce sumă va trebui plătită din bugetul local? Sunteţi mulţumit de cum arată?

- Toate lucrările prevăzute în proiectul european au fost realizate şi decontate până la 31 decembrie 2015. Pentru că în paralel am vrut să rezolvăm şi problema infrastructurii, darea în folosinţă va fi oficial pe 20 aprilie. Dacă sunt mulţumit de cum arată? În final voi fi, cum cred că vor fi şi orădenii.

- Când va fi deschis Aquapark-ul? Cât va costa un bilet?

- Vrem să-l inaugurăm pe 1 mai. Preţul biletului nu a fost încă aprobat, dar va fi accesibil pentru orădeni şi pentru toţi locuitorii din nord-vestul ţării.

- Vă asumaţi eşecul lucrărilor executate de Marconst la mozaicul din Pasajul Vulturul Negru? Cum o să se termine povestea?

- Îmi asum că nu am acceptat lucrări necorespunzătoare. Acum suntem în licitaţie pentru o nouă soluţie, mai simplă şi mai ieftină. Am pierdut aproximativ 100.000 euro pentru mozaicul nerealizat la 31 decembrie 2015, dar contribuţia oraşului trebuia să fie de 350.000 euro. Noua soluţie costă 250.000 euro, deci cu 100.000 euro sub contribuţia la proiectul iniţial. Pe de altă parte, firma va trebui să suporte penalităţile.

- Care sunt cele mai importante lucrări pe care le va derula Primăria anul acesta?

- Continuarea reabilitării reţelelor de termoficare pe 21 de kilometri, a reţelelor de apă şi canalizare, a străzilor, a piaţetei din faţa magazinului Crişul şi a Podului Ferdinand.

Cu capul sus

- Care a fost cea mai mare reuşită, cel mai mare eşec? Ce vă reproşaţi?

- Când am ajuns în administraţie mi-am propus să rămân cu mintea şi cu picioarele pe pământ, să-mi fac datoria faţă de oraş şi să mă implic total în dezvoltarea lui. Stau cu capul sus, pentru că m-am dedicat în întregime şi onest oraşului în ultimii ani. Cea mai mare reuşită e că am finalizat într-o măsură covârşitoare. Ce îmi reproşez e că nu a funcţionat totul perfect.

- De ce candidaţi la CJ, deşi opinia publică se aştepta să concuraţi la Primărie, post pentru care v-aţi şi pregătit?

- Vreau să precizez: nu am urmărit nici postul de primar, nici pe cel de viceprimar. Am preluat o responsabilitate pentru că, din rândul consilierilor locali, colegii au considerat că pot avea rezultate. La CJ voi candida în primul rând pentru că dl Cornel Popa a dorit să candideze la Parlament, iar colegii m-au propus datorită experienţei. În al doilea rând, cred că o pot extinde la nivelul întregului judeţ. Eu cred într-o dezvoltare integrată a Bihorului, în dezvoltarea tuturor zonelor judeţului, la care să contribuie toate instituţiile: Consiliul Judeţean, Consiliul Local Oradea şi consiliile tuturor oraşelor şi comunelor. Vă dau un exemplu: s-a înfiinţat la nivelul judeţului, dar încă nu funcţionează, o agenţie de dezvoltare formată de CJ împreună cu oraşele. Eu văd această agenţie ca pe o structură eligibilă pentru accesarea de fonduri europene pe care altfel nici CJ nu le-ar putea dobândi singur, pentru că intră pe teritoriul altor unităţi administrativ-teritoriale, nici consiliile locale, pentru că nu au bani de cofinanţare. Agenţia va fi un generator de proiecte pentru toate zonele, începând de la infrastructura rutieră, energetică, de afaceri, pentru agricultură, pentru turism ş.a.m.d. Vreau, aşadar, să pun laolaltă eforturi acum izolate şi cu şanse modeste, pentru a maximiza şansele şi a atinge obiective cât mai ample.

Nici Cornel Popa nu a fost cunoscut

- Când vă veţi prezenta programul şi ce vreţi, concret, să faceţi?

- Mă întâlnesc în această perioadă cu colegii din tot judeţul ca să inventariem toate problemele şi să analizăm direcţiile pe care eu le propun. În esenţă, acestea ţin de stabilirea proiectelor de dezvoltare pe care le vom urmări. Toată structura CJ va fi subsumată acestui scop: fonduri europene pentru proiecte de dezvoltare în tot judeţul şi în toate domeniile.

- Ce şanse vă daţi în condiţiile în care sunteţi cunoscut în Oradea, dar nu şi în judeţ, unde cea mai mare notorietate o are actualul preşedinte Cornel Popa?

- Eu cred că mă vor cunoaşte locuitorii din judeţ până la alegeri, şi mai ales după. Voi face la nivelul judeţului ce am făcut în Oradea: cum m-am dus aproape zilnic în toate cartierele, aşa mă voi duce în toate oraşele şi comunele. Nici dl Popa nu a fost cunoscut la început, dar prin muncă a devenit cunoscut.

- Cum vă veţi achita de sarcinile de viceprimar ocupat fiind cu campania?

- Îmi voi lua concediu. Până atunci merg în judeţ sâmbăta şi duminica. În plus, şi în concediu, oricând va fi nevoie de mine în Primărie, voi fi la dispoziţia oraşului, ca până acum.

- Ce credeţi că va cântări mai mult în opţiunea orădenilor, realizările sau rateurile cu care vă asociază numele?

- Sunt convins că realizările, din simplul motiv că precumpănesc în faţa nerealizărilor.

Alianţe la vedere

- Cum caracterizaţi mandatul actualului preşedinte Cornel Popa şi ce veţi schimba din modul acestuia de a conduce?

- Eu cred că dl preşedinte a reuşit câteva lucruri importante, între care Aeroportul e cel mai lăudat de specialişti, sistemul de management integrat al deşeurilor, cu care puţine judeţe se pot lăuda. În ce priveşte modul cum voi conduce, vă garantez că se va lucra din plin şi se vor vedea rezultate.

- Dat fiind că preşedintele CJ va fi ales nu direct, ci din rândul consilierilor, pe ce vă bazaţi că veţi avea sprijinul a cel puţin jumătate din ei?

- Mă bazez în primul rând pe obiectivul PNL Bihor, care este să obţinem cel puţin jumătate din poziţiile de consilier judeţean, deci pe sprijinul colegilor.

- Aţi citit dezvăluirile legate de funcţionarea CJ în "epoca Kiss". Cum puteţi gestiona o alianţă cu UDMR?

- Obiectivul nostru e să obţinem majoritatea în CJ, dar de bihoreni depinde. Despre eventualele alianţe vă pot garanta că vor fi la vedere, pentru proiecte pe care toţi vedem că sunt necesare dezvoltării judeţului. Nu pentru o zonă sau alta, nu pentru o firmă sau alta.

- CJ are faima de "staţiune balneară" şi e înţesat cu clientelă politică. Cum aveţi de gând să schimbaţi lucrurile?

- Eu cred că la CJ sunt mulţi oameni care îşi fac datoria, iar această etichetare din partea dvs nu e corectă. CJ a realizat proiecte importante cu un buget modest şi pe o arie teritorială mare. Pe mine nu mă interesează cum a ajuns cineva în instituţie, dar o să mă intereseze ca fiecare să-şi facă datoria. Cine nu va înţelege acest lucru se va pune singur în afara echipei.

- Unii spun că l-aţi pensionat forţat pe Cornel Popa de la CJ. E de aşteptat o pensionare şi de la şefia PNL Bihor?

- Repet: Dl preşedinte şi-a manifestat dorinţa de a candida la Parlament. Din 2000, dl Popa a muncit pentru acest partid şi nu se pune în niciun fel problema unei pensionări forţate, cum sugeraţi.

- Ce veţi face dacă veţi eşua la alegeri?

- N-am luat în calcul această variantă, vom câştiga.