Ruperea USL e o surpriză doar pentru naivii care se amăgeau că hibridul de "stânga"-"dreapta" avea şi alt rost decât cel - îndreptăţit şi raţional ca orice legitate istorică, dar insuficient - de a răsturna triada Băsescu-Boc-Udrea. Care nădăjduiau că noua alianţă va conduce ţara mai onest şi, mai ales, mai coerent decât cea de dinaintea sa.
Deşi am votat USL, în privinţa trăiniciei şi productivităţii ei nu mi-am făcut nicio iluzie. În campania pentru alegerile parlamentare din 2012, când am văzut amiciţia afişată de PSD-iştii şi PNL-iştii bihoreni, l-am întrebat pe unul dintre candidaţii la Senat, pe Florin Bodog, cât timp vor mai fi în stare partenerii să-şi arate aceeaşi curtoazie şi cobeam că nu mai mult de un an după facerea Guvernului. Nu doar din considerente ideologice (cine mai crede în aşa ceva?), ci pentru că tot experienţa ne demonstrează că doi români nu pot conlucra nici dacă sunt fraţi gemeni ori asociaţi într-o afacere, oricât de înfloritoare, darămite politicieni.
Dispariţia USL mă interesează, ca urmare, doar în planul strict psihologic al reacţiilor şi relaţiilor dintre foştii parteneri, dar şi dintre aceştia şi foştii adversari. După ce în campanie liberala Florica Cherecheş şi pesedista Sonia Drăghici se pupau ca într-un film indian, mă întreb dacă de-acum se vor spurca precum Crin Antonescu şi Victor Ponta? Îl va mai trimite Bolojan să taie panglici, în locul lui, pe vicele pesedist Ovidiu Mureşan? La judeţ, după ce a ajuns vicepreşedinte în tovărăşie cu Cornel Popa, va fi în stare Ioan Mang să nu-i trimită în opoziţie pe liberali, profitând de vechea sa amiciţie cu Alexandru Kiss? Va fi în stare, în 2016, să candideze la şefia CJ (căci asta visează) fără a-l picta pe Popa ca pe un impotent care n-a fost capabil să termine Muzeul?
După ce consilierii municipali ai PNL s-au mobilizat să doneze sânge pentru omologul lor Lucian Uniţa, nu vor realiza colegii social-democraţi, dintr-o dată, că Bolojan este un faraon? La fel, după ce deputatul Szabo Odon a criticat vehement Educaţia lui Pricopie, nu va avea revelaţia că acesta e just în tot ce (nu) face? După ce a desfiinţat descentralizarea lui Dragnea, nu o va susţine Cseke de îndată ce Kelemen Hunor va fi şi el vicepremier alături de acesta (lucru programat a se întâmpla după europarlamentare)? După ce Voiculescu s-a opus cooptării UDMR la guvernare, nu se va ilumina PC-istul Traian Bodea că UDMR-ul aduce "echilibru" şi "stabilitate"? PDL-iştii, după ce Cristian Puşcaş (care se visează primar de Oradea) a plâns soarta copilaşilor care nu pot deveni arhitecţi din cauza lui Bolovan, nu va realiza că edilul e un vizionar fără de care Oradea ar fi rămas fără meseriaşi?
Caragialeşti din născare, politicienii noştri nu se schimbă deloc. Singurul lucru pe care şi-l vor ajusta e discursul, astfel încât ceea ce ieri era întuneric de-acum va fi lumină şi viceversa, ceea ce ieri era înapoiere mâine va fi progres. Muzica!