Krisztina a rămas în scaun cu rotile în 2002. O distrofie musculară progresivă i-a luat treptat puterile. Femeia locuiește singură în apartamentul din Oradea moștenit de la părinți și se întreține din ajutorul și pensia pentru persoanele cu handicap.
„Până acum, primeam automat scutire de impozit. Verificam în fiecare an la Primărie să nu rămân datoare cu ceva, și gata. Acum, mi-a venit brusc și de plată, și impozit majorat. Am de dat 650 lei și nu știu cum să fac”, spune Krisztina.
Democratizarea taxării
După ani de risipă și moștenind un deficit bugetar de 8,6% din PIB, Guvernul Bolojan a hotărât stoparea prăbușirii. Începând cu 1 august 2025, TVA-ul a fost majorat de la 19% la 21%, accizele pe carburanți și alcool au crescut cu 10% și tot așa. Majorările de taxe s-au reflectat în prețurile plătite la raft și inflația medie anuală de 7,3%, cu un vârf de 10,2% în octombrie 2025. Inevitabil, consumul populației a scăzut.
Pentru consolidarea bugetului, pentru anul 2026 Guvernul a prevăzut inclusiv majorarea impozitelor pe proprietate încasate de administrațiile locale, acestea dublându-se, și a eliminat multe dintre scutirile de impozite acordate până atunci. Măsurile au iscat scandal inclusiv în coaliția de guvernământ, însă până acum degeaba.
Potrivit evidențelor, la nivel național, nu mai puțin de 957.000 de persoane dețineau în 2025 certificate de handicap, ceea ce înseamnă că 10% din imobile și un procent apropiat de autoturisme nu erau impozitate. „Aceste impozite sunt contribuția fiecărui proprietar la bugetul autorităților locale, pentru asfalt, apă, canalizare și condiții mai bune în fiecare localitate”, a argumentat Ilie Bolojan (foto). În țara în care unii își scot certificate de handicap chiar și pentru a obține un loc de parcare gratis, premierul a decis să „taie”.
Fără scutire
Primăria Oradea a anunțat încă din decembrie că va elimina scutirile de impozit pentru persoanele cu venituri 
mici, donatori de sânge, eroi ai revoluției, persoane cu handicap, foști refugiați sau deportați și moștenitorii acestora. „Până acum exista prevedere clară în Codul Fiscal că în cazul acestor persoane se aplică scutiri la plata impozitelor. Acum nu mai există nicio prevedere că s-ar putea aplica aceste scutiri”, explică primarul Florin Birta (foto).
În Oradea, dacă facilitățile s-ar acorda în continuare, bugetul local ar pierde câteva milioane de lei. „La nivelul anului trecut au fost eligibile 4.200 de persoane, care datorau circa 2,5 milioane lei și care acum, ca urmare a creșterilor de impozite pe proprietăți, ar urma să plătească aproximativ 4,5 milioane lei”, spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea. La un buget de venituri proprii de 213,6 milioane lei încasate de oraș anul trecut, suma reprezintă doar 2,1%.
Nici la nivelul județului impactul bugetar nu pare foarte mare. Potrivit Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor, în prezent, în județ sunt înregistrate 24.721 de persoane cu handicap. Dintre acestea, ar fi eligibile pentru scutiri 21.282 de persoane adulte încadrate în grad de handicap grav și accentuat, dar numai dacă ar avea proprietăți! „Noi nu avem de unde ști câte dintre aceste persoane au proprietăți. Aceste informații le au doar primăriile”, spune directorul DGASPC, Călin Puia.
„Nu avem aceleași posibilități”
Chiar dacă sumele economisite nu par însemnate, pentru persoanele bătute de soartă povara este mare. Săptămâna trecută, 5 federații și 232 de organizații ce apără drepturile persoanelor cu dizabilități i-au transmis premierului Bolojan o scrisoare deschisă prin care au cerut reintroducerea scutirilor de impozit, precum și majorarea indemnizațiilor de handicap. „Din 2006, când a apărut Legea 448, persoanele cu dizabilități au beneficiat de aceste scutiri pentru o locuință, o mașină și un teren. Acum nu se mai acordă. Am cerut să se revină asupra deciziei”, spune președintele Asociației Naționale a Deficienților Locomotori, Ovidiu Milian (foto).
„În fața constrângerilor bugetare, se vrea să contribuim în egală măsură la dezvoltarea comunității în care trăim. Aici pare normal. Problema este că noi nu avem aceleași posibilități de trai, de afirmare, de viață independentă și de a face față noilor provocări economice ca o persoană tipică”, explică și președintele Asociației Nevăzătorilor Bihor, Mihai Merca.
Statul, complice
Preotul Laurențiu Lazăr (foto), președintele Asociației Filantropia Oradea, ce îngrijește persoanele cu dizabilități, spune că de fapt acestea plătesc pentru ineficiența statului. „În spațiul public s-a motivat că măsurile s-au luat pentru că 50% dintre certificatele de handicap ar fi false. Asta înseamnă că zeci de comisii de încadrare în grad de handicap, care includ sute de oameni, au comis fapte penale. Să spui asta și să nu iei nicio măsură, ca stat, asta înseamnă complicitate”, declară Lazăr.
Scutirile s-ar fi putut elimina fără probleme după reforma sistemului de protecție a persoanelor cu handicap, mai spune el. „Din 1 ianuarie 2026, prin OUG 70, ar fi trebuit să intre în practică noul sistem pentru protecția persoanelor cu dizabilități, pe principiul «bugetul urmează beneficiarul». Acesta ar implica o evaluare, un manager de caz, un buget personalizat, astfel încât să nu se mai acorde beneficii «la grămadă», ci doar celor expuși marginalizării sociale”. OUG-ul s-a amânat, dar „tăierile” se fac.
Totul se plătește...
La mâna statului și fără mijloace de protest, persoanele cu dizabilități par resemnate. Orădeanca Krisztina Nyikos, de 47 de ani, care suferă de distrofie musculară, este în scaun cu rotile de la 25 de ani. „În copilărie puteam umbla, apoi tot mai puțin”. Absolventă de facultate, specializată în religie și limba germană, Krisztina a lucrat un an în învățământ, până nu s-a mai putut deplasa.
În timpul pandemiei de Covid-19, i-au murit ambii părinți, care o îngrijeau. „Când i-au dus la spital, mă rugam la Dumnezeu să am și eu Covid și să merg cu ei. Eram deja la pat. Vecinii m-ar fi ajutat cu mâncare, dar trebuia s-o lase la ușă”, povestește femeia. Cu toate afecțiunile, Krisztina a trecut prin Covid, apoi prin drama pierderii părinților și nevoia de a trăi singură în apartamentul moștenit de la ei.
Acum, trăiește din ajutorul pentru persoane cu handicap grav, de 728 lei lunar, și, pentru că a și muncit o vreme, primește o pensie de 1.280 lei. Separat, salariul însoțitorului îl plătește unei persoane care o îngrijește. Înainte, banii aceștia îi încasa mama ei. „E tot mai greu. Orice ajutor - că ai nevoie de cineva să îți schimbe butelia, să te ducă cu mașina, să spele un geam sau să repare ceva - trebuie plătit. În ianuarie am avut întreținere 620 lei, în februarie îmi va veni și mai mult, dacă înainte plăteam 70 lei pe curent lunar, acum e 150 lei, lucrurile pentru igienă mă costă 150 lei lunar, medicamentele încă 300 lei... Acum mi-a venit de plată și impozitul de 650 lei. Va trebui să văd cum o să fac...”, spune Krisztina.
Perioada de austeritate, dificilă pentru majoritatea românilor, lovește și mai rău în cei mai slabi. În numele echității sociale...
„Legea trebuia să aibă nuanțe. Se putea stabili un prag: persoanele cu venituri de peste 5.000 de lei, de exemplu, să plătească impozit pe proprietate. Nu poți să îi ceri unuia cu 720 lei pe lună, care are și dizabilități, să plătească impozit mărit cu peste 80%”
Ovidiu Milian
LA ALȚII SE POATE
„O casă, o mașină, un teren...”
Ca urmare a retragerii de către municipalitate a scutirii de la plata impozitelor pentru persoanele cu dizabilități, Asociația pentru Apărarea Dreptului la Proprietate Privată a cerut recent Consiliului Local și Primăriei să revină asupra deciziei.
Președinta asociației, Ana Amzăr, a arătat că de vreme ce CL Oradea a scutit de impozit mijloacele de transport din proprietatea întreprinderilor sociale, iar Primăria Sânmartin a procedat la fel în cazul imobilelor Fundației Mihai Neșu, Oradea ar putea scuti și persoanele cu dizabilități. „A scuti furnizorul de servicii, concomitent cu impozitarea beneficiarului, este o inversare a responsabilității statului”.
Și consilierul local Costel Moza (AUR) a depus joia trecută un proiect de hotărâre prin care cere „menținerea facilităților fiscale pentru persoanele cu dizabilități” într-un mod „limitat și transparent” pentru „o locuință, terenul aferent și un autoturism”. El a mai făcut propunerea și în ședința din ianuarie, dar nici nu a ajuns să fie supusă la vot.
În același timp însă, Primăria din Dobrești, a hotărât păstrarea scutirilor încă de anul trecut. „Codul Fiscal scrie că în limita a 5% din încasările proprii din anul precedent poți acorda reducere din taxe și impozite, dar hotărârea trebuia dată înainte de sfârșitul anului”, afirmă primarul Florin Copos.