FC Bihor este în situaţia alergătorului care a câştigat maratonul dar, la sosire, în loc să urce pe podium, e descalificat pe motiv că nu şi-a plătit taxa de participare. Şi acum trebuie s-o ia de la capăt!

Învingător în teren de-a lungul precedentei ediţii a campionatului Ligii secunde, clubul orădean a fost înfrânt în plan financiar de indiferenţa finanţatorilor şi de incompetenţa celor care s-au perindat la conducere în ultimii opt ani.

Pe mâna "politrucilor"

03 Marius Vizer_1.jpgMulţi microbişti orădeni visează de ani de zile să aibă o echipă în Liga I. Imediat după Revoluţie, în 1990, s-a consemnat penultima prezenţă orădeană în prima divizie, iar "minunea" s-a repetat în 2003. Dar n-a ţinut decât un an. După sărbătorirea victoriei, finanţatorul echipei, Marius Vizer (foto), cel care preluase clubul în 2000, l-a cedat Primăriei şi Consiliului Judeţean pentru 800.000 de dolari. Rezultatele managementului "bugetar" s-au văzut rapid: în 2004 echipa a încheiat sezonul pe ultimul loc şi a retrogradat din nou în Liga a II-a, fără a mai cunoaşte apoi gustul performanţei.

Asta până acum. În 2010 Vizer a preluat din nou managementul, pe doi ani, cu promisiunea promovării în Liga I până în 2012, dar a reuşit-o încă "din prima"! În ciuda unui sezon reuşit, care a mângâiat orgoliul suporterilor, echipa nu a fost primită, însă, în "lumea bună" a fotbalului românesc. Federaţia Română de Fotbal (FRF) a retras clubului licenţa de joc pentru Liga I, invocând datoriile acumulate. Aşa că, victorioasă în teren, echipa a fost învinsă în culise "graţie" incompetenţei celor plătiţi să conducă clubul în trecut...

Condamnaţi la eşec

În 8 ani de la ultima promovare, FC Bihor a fost prăduit sistematic, astfel că în septembrie 2009 a evitat falimentul intrând în insolvenţă. Conform planului de reorganizare, clubul datora la acea dată circa 3 milioane de lei, din care 2 milioane către Finanţele din Oradea, Timişoara şi Curtea de Argeş, diferenţa de 1 milion reprezentând datorii către diverse firme sau persoane private.

03 Serban Morcan.jpgDatoria pentru care echipa a fost oprită de la promovare este, însă, mult mai mică. Practic, FRF a "retrogradat" FC Bihor strict pentru neplata impozitelor aferente salariilor jucătorilor, sumă estimată la 600.000 lei. "Poţi să ai datorii de milioane de lei la firme. Pe cei de la Federaţie îi interesează doar să nu ai restanţe către jucători, CAS sau alte cluburi", explică Şerban Morcan (foto), preşedintele FC Bihor.

Paradoxal, chiar dacă suma ar fi fost virată rapid clubului de către Primărie şi Consiliul Judeţean, FC Bihor tot nu şi-ar fi putut stinge datoria. "Suntem în insolvenţă, aşa că dacă ar fi fost să plătim trebuia să plătim tuturor creditorilor, nu doar datoriile adunate din impozitele pe salarii", spune preşedintele.

Conform regulamentului de licenţiere, restanţele trebuiau achitate până la 31 martie, iar planul de reorganizare al FC Bihor, în urma căruia clubul face plăţile către creditori, a fost aprobat abia pe 1 iulie. Astfel, echipa şi-a ratat şansa de a juca în prima ligă chiar dacă municipalitatea şi judeţul şi-au asumat în scris obligaţia de stingere a datoriei în cel mult trei ani, în rate de 84.000 de lei pe lună. Şi asta începând chiar din august...

"Patron" rău-platnic

Oricât s-ar ascunde după deget, principalii vinovaţi pentru "retrogradarea" FC Bihor sunt chiar finanţatorii. Asociat în club în părţi egale cu Primăria, Consiliul Judeţean şi-a plătit întotdeauna contribuţia cu întârziere şi foarte rar integral. Iar asta a dat peste cap bugetul echipei.

03 Eduard Florea_1.jpg"Problema este că dacă aprobi un buget din care fiecare partener susţine jumătate dar unul nu varsă banii la timp, pierderile cresc, deoarece cheltuiala este deja făcută şi se adună penalităţi", spune Eduard Florea (foto), directorul economic al Primăriei. Ultima estimare făcută de asociaţi arată că CJ a plătit în ultimii ani cu 3 milioane de lei mai puţin decât Primăria.

Paradoxal, asta nu schimbă structura acţionariatului. Conform statutului, FC Bihor a fost înfiinţat ca un ONG, dar funcţionează după regulile unei societăţi comerciale. "Dacă tragem linie, Primăria a finanţat clubul mai mult decât CJ, proporţia fiind de 65% la 35%, dar nu poate pretinde mai multe acţiuni. Potrivit statutului, hotărârile se iau numai în consens, iar asta înseamnă să există paritate deplină", zice Florea.

Privind înapoi cu mânie

Profitând de dezinteresul, lipsa de control sau chiar complicitatea "patronilor", majoritatea celor 11 preşedinţi care s-au perindat în ultimii opt ani la conducerea clubului şi-au făcut de cap. BIHOREANUL a făcut un inventar al metodelor prin care a fost devalizat clubul, iar "pierderea" - intenţionată - a jucătorilor valoroşi a fost de departe una din cele mai uzitate.

În 2006, de pildă, fotbalişti precum Sorin Vâtcă, Daniel Stan şi Ramses Gado au fost cedaţi la grămadă pentru doar 70.000 euro, în condiţiile în care cu câteva luni înainte Sheriff Tiraspol oferise 100.000 euro doar pe Gado, iar Gloria Bistriţa ofertase 150.000 pentru Stan. La fel, fundaşul Dorin Mihuţ a plecat la Dinamo pe bani de nimic, deşi Rapid oferise pentru el 300.000 euro, plus un alt jucător!

Ani de zile, clubul a vândut ieftin şi a cumpărat scump, ajungându-se până acolo încât, de exemplu, a plătit pentru Tibor Szelesi 15.000 euro unui club deşi jucătorul putea fi adus gratis fiindcă nici măcar nu era legitimat!

Facturi "umflate"

Tot al doilea leu băgat în club a fost ban pierdut. Un audit din 2006 a arătat că din bugetul de 2,2 milioane de lei, mai bine de un milion a fost "tocat" fără acte. Într-un singur tur de campionat, clubul plătise doar pentru alocaţia de hrană a sportivilor o sumă cu 40.000 lei mai mare decât cea bugetată, pentru chirii cu 18.000 lei mai mult, iar pe jucători faţă de care nu avea nicio obligaţie a dat peste 8.000 lei.

Cheltuielile fictive au fost regulă. Spre exemplu, acum cinci ani FC Bihor a achitat 28.000 lei pe două cantonamente programate simultan în două locuri diferite: Sinaia şi Băile Felix. Doar mai târziu s-a aflat că, în vreme ce orădenii se antrenau la Sinaia, în Felix erau cazaţi "adversarii" de la Câmpia Turzii. Tocmai echipa pe care Bihorul o bătuse în deplasare, după ce în minutul 70 era condus cu 2-0 şi avea un jucător mai puţin în teren. Altfel spus, cazarea plătită din banii publici a fost răsplata blatului oferită celor de la Câmpia Turzii!

Plată pentru chiul

03 Alexandru Toth.jpgO metodă constantă de jecmănire a clubului au constituit-o şi primele şi bonusurile consistente plătite conducerii şi jucătorilor. Numai salariul preşedintelui Alexandru Toth (foto), care a condus FC Bihor în perioada iulie 2006 - iunie 2009, a costat bugetul 2.500 de euro pe lună. Cât leafa unui director de bancă! La asta se adăugau primele pentru victorie duble faţă de cele ale jucătorilor şi un procent de 10% din sponsorizări. Cum fostul primar Petru Filip ordonase CET-ului, Apatermului şi OTL-ului să sponsorizeze clubul, Toth încasa lunar, fără să depună niciun efort, sume fabuloase în contrast cu rezultatele echipei.

La cealaltă extremă, Ioan Lucian, al cărui ultim mandat a durat din noiembrie 2009 până în ianuarie 2011, a "brevetat" altă metodă. A promis că va atrage sponsorizări de 500.000 de euro, lucru care nu s-a întâmplat, dar a cheltuit banii necâştigaţi înglodând clubul în datorii. Ba mai mult, a semnat cu unii jucători acte adiţionale la contracte, obligându-se în numele clubului la plata unor penalităţi consistente pentru întârzierea salariilor jucătorilor, deşi tot el era cel care nu le dădea banii la timp. Lucru care a costat clubul nu mai puţin de 29.000 de euro!

Sumă care s-a adunat altor şi altor datorii, aducând echipa în situaţia revoltătoare de a câştiga cinstit promovarea în Liga I, dar de a fi retrogradată pentru "golurile" primite în trecut. Precum o armată de lei ce pierde doar pentru că a fost condusă de măgari...


ÎN CEAŢĂ TOTALĂ
Audit necesar, dar nedorit

Deşi situaţia financiară a FC Bihor afectează direct performanţele echipei, Primăria şi Consiliul Judeţean ezită să ceară un audit care să stabilească vinovaţi. Experienţa a demonstrat că verificările nu duc nicăieri. La FC Bihor au făcut controale de-a lungul timpului Finanţele, Curtea de Conturi, Poliţia Economică şi chiar DNA, dar degeaba.

În plus, cele două instituţii conduse de liberali nu au niciun interes să ceară un control la club pentru că şi-ar ridica în cap aliaţii politici în ultimul an înaintea alegerilor locale. UDMR a avut tot timpul oameni în Consiliul de Administraţie al FC Bihor, iar eventualele nereguli descoperite s-ar repercuta, cu siguranţă, şi asupra lor.