Bărbatul gândeşte cu voce tare: "La o casă pentru încălzirea căreia anul trecut în octombrie plăteam 400 lei pe gaz, acum mi-a venit o factură de 900 lei. Asta înseamnă că pentru o lună grea, în care anul trecut plăteam 1.000 lei, iarna asta încălzirea mă va costa peste 2.000 lei". 

Apoi calculează alert. "Deci, cu gazul cam 2.000 lei, curentul cam 350 lei, televiziunea, internetul şi telefoanele - 250 lei, apa - 150 lei, plus gunoiul cam 80 lei, voi ajunge la facturi de 3.000 lei pe lună. Fără mâncare, benzină şi cumpărături. Alţii n-au atâta salariu!", spune consultantul în afaceri Dacian Palladi. 
Scumpirile din ultima perioadă anunţă cea mai grea iarnă din ultimele trei decenii, de după căderea comunismului.

Totul mai scump! 

Cine face cumpărături ştie după sacoşă ce înseamnă inflaţia. La aceiaşi bani, bihoreanul cumpără astăzi doar 80% din produsele de acum un an, sau chiar mai puţin. 

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, rata inflaţiei pentru perioada octombrie 2020 - octombrie 2021 a fost de 7,9%. Gazele s-au scumpit cu 46%, curentul cu 24%, combustibilii cu 23%, iar mâncarea cu 5,25%. Cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat la ulei - 26%, cartofi - 18%, legume - 8%, peşte - 6% şi zahăr - 5%. 

"Inevitabil va urma o reducere a consumului, pentru că oamenii nu îşi vor permite noile preţuri. Cei mai mulţi vor face sărbătorile acasă, ca să scape mai ieftin", spune consultantul în afaceri Dacian Palladi (foto) despre primul efect previzibil. 

Arşi cu încălzirea 

Provocarea majoră o va constitui însă încălzirea. Bihorenii de la sate plătesc deja dublu pentru lemne. "La munte, anul trecut era undeva la 250-300 lei metrul cub, acum este în jur de 500 lei. La câmpie era 400 lei pe metrul cub, iar acum e şi 700 lei", a declarat presei preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului, Constantin Tobescu, potrivit căruia lemnul s-a scumpit ca efect al restricţionării tăierilor şi al scumpirii combustibilului. 

În ultimele luni preţul gazului s-a dublat, până la 300 lei megawattul, iar după 1 ianuarie e de aşteptat să mai crească. "Dacă în octombrie anul trecut am plătit pentru gaz cam 225 lei, pe luna trecută mi-a venit o factură de 484 lei şi încă nici n-a început iarna", spune unul dintre cei 14.000 de orădeni racordaţi la reţelele Distrigaz Vest.

Majorările de tarife se vor reflecta şi în facturile celor 73.400 de familii şi 330 de instituţii deservite de Termoficare Oradea, în sistem centralizat. "Astăzi, preţul gigacaloriei pentru populaţie este de 330 lei, din care 47 lei este subvenţia Primăriei. Tariful ar fi trebuit majorat deja de o lună cu circa 60%, până la 525 lei", spune directorul financiar al Termoficare, Nadia Haş (foto). 

Ne-au pedepsit că am plătit... 

Dacă procentul de 60% se aplică, orădenii care au cheltuit iarna trecută 170 lei cu încălzirea unei garsoniere vor datora de luna viitoare cam 272 lei, costurile pentru două camere vor creşte de la 240 lei la 384 lei, iar pentru trei camere de la 315 lei la 504 lei.

Consiliul Local va stabili noile tarife vinerea aceasta. "Deocamdată nu ştim cât vor plăti orădenii, până nu aflăm cât vor fi alocările de la bugetul central", spune primarul Florin Birta (foto).

Din cele 60 milioane lei cerute pentru plata în avans a gazului, municipalitatea a primit doar 3,6 milioane lei, posibil ca urmare a poziţiei anti-Cîţu a liberalilor bihoreni. "În prima fază s-au achitat datoriile. Noi am fost «pedepsiţi» că n-am avut datorii faţă de furnizori şi bugetul de stat", şi-a scuzat Birta colegii de la Bucureşti.

Primăria n-are bani 

Săptămâna trecută, finanţiştii Primăriei simulau scumpirea gigacaloriei cu procente între 30% şi 60%. Preluarea integrală a majorării de tarife în subvenţia Primăriei este exclusă. Şi nici nu ar fi o opţiune corectă, faţă de orădenii care se încălzesc prin sisteme individuale. 

"60 milioane lei este bugetul de investiţii şi reparaţii al Direcţiei Tehnice pe un an întreg. Ar însemna să sacrificăm toate lucrările oraşului", spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).

Primăria se confruntă oricum cu o presiune pe buget după intrarea în vigoare a Ordonanţei 15/2021, care le permite constructorilor să ceară actualizarea tarifelor ca urmare a scumpirii materialelor. "Ajustarea de tarife se va aplica nu doar lucrărilor de investiţii, ci şi celor de reparaţii, ceea ce ne va creşte costurile", zice Florea. 

Estimativ, lucrările municipalităţii se vor scumpi, numai din acest motiv, cu 80 milioane lei. Bani pe care Primăria nu-i are!

Casele de bani

În condiţiile în care inflaţia a luat-o înaintea dobânzilor bancare şi a cursului valutar, mulţi bihoreni au încercat să îşi protejeze economiile cumpărând imobile. "Oamenii îşi investesc banii ca să nu îşi piardă valoarea", spune managerul agenţiei imobiliare Gaminvest, Mirko Giuffrida. Anul acesta, cererea mare a scumpit preţul apartamentelor noi cu 100 - 200 euro pe metrul pătrat, până la 1.400 euro/mp în zona centrală, la fel ca în Timişoara. "Se caută apartamentele noi pentru că, fiind contorizate separat, îţi poţi controla costul întreţinerii" explică Giuffrida. 

Apartamentele vechi s-au scumpit şi ele la 1.000 - 1.200 euro pe metrul pătrat dar oferă, totuşi, nişte avantaje. "Apartamentele vechi se vând, de obicei, mobilate, pe când cele noi se dau în gri. La acestea cumpărătorul mai cheltuie cel puţin încă 10.000 euro cu finisajele şi 5.000 euro cu mobilierul", spune managerul.

Scumpirea imobiliarelor este un semnal de alarmă. "Dacă se vinde tot ce s-a construit în Oradea, nu va fi criză economică, ci doar inflaţie. Dar dacă nu se vinde, ne vom bloca toţi", avertizează Ioan Lăzău, directorul producătorului de polistiren expandat Congips.

"Întrebarea nu este dacă, ci când"

De altfel, piaţa de acţiuni, care este barometrul economiei, anunţă o perioadă de declin. "În ultimul an şi jumătate, imediat după lockdown, bursa a crescut foarte mult. Dacă în ultimii 30 de ani media anuală de creştere era cam de 10%, anul trecut a urcat cu peste 20%. S-au tipărit bani ca să se salveze economiile, cei care aveau rezerve au investit ca să nu le piardă, iar acţiunile s-au scumpit artificial. Întrebarea este nu dacă, ci când va avea loc o reaşezare", spune unul dintre jucătorii de pe bursă, Alin Dobai. 

Potrivit acestuia, resetarea va avea loc după sărbători. "Din februarie încolo ne putem aştepta la o cădere a bursei. Nu mă aştept la o criză ca în 2008, dar o corecţie va urma. În funcţie de mai mulţi factori, inclusiv de reacţia guvernelor, s-ar putea să fie o corecţie generală de 15-20% sau chiar mai mult, cu un impact mai mare în domeniul tehnologic, puternic supraevaluat în prezent", avertizează Dobai.

EXPLODEAZĂ PIAȚA! Seceta prelungită și scumpirea input-urilor din agricultură, de la îngrășăminte la ierbicide, vor scumpi alimentele și cu 50%. „Prețurile deja au crescut și vor crește și anul viitor. Lumea va fi mai chibzuită, pentru că nu o să își mai permită să cumpere ca acum”, avertizează fermierul Ioan Cuc

Din criză în criză 

Pentru români pare să vină "furtuna perfectă". "Totul a început cu criza sanitară, urmată de criza materiilor prime, care a generat o criză inflaţionistă. Acum traversăm o criză a lanţurilor de aprovizionare, care va duce la una alimentară, cu scumpirea hranei şi cu 50%", spune consultantul în afaceri Octavian Dan.

Explicaţia e simplă. "Input-urile, de la îngrăşăminte la ierbicide, s-au scumpit cu 300% şi nu se găsesc. Mari consumatoare de gaz, fabricile din România nu mai produc, pentru că nu merită", spune unul dintre cei mai mari fermieri bihoreni, Ioan Cuc (foto). 

Importul este blocat. Dacă anul trecut transportul unui container de marfă din Asia în România costa cam 2.500 euro, acum preţul a crescut şi la 18.000 euro. "Majoritatea ierbicidelor, fungicidelor şi insecticidelor vin din China. Cine înfiinţează culturi fără input-uri, pentru că sunt scumpe sau pentru că nu i-au venit la timp, va avea producţii foarte mici", avertizează Cuc. 

De altfel, fermierii bihoreni se confruntă deja cu pierderi. "Din 1.000 de hectare cu rapiţă plantate n-a răsărit nimic, din cauza secetei. Am reluat toate lucrările ca să pun grâu, ceea ce înseamnă o dublare a cheltuielilor". Fermierul se aşteaptă la un an greu, cu scumpiri în lanţ, în care bihorenii vor descoperi cu surpriză că nu pot trăi online şi că pot supravieţui cu mai puţin...

TRIPLU
1.400 
orădeni, adică de trei ori mai mulţi decât iarna trecută, au cerut până acum ajutor de încălzire de la Primărie, de teamă că nu îşi vor putea plăti întreţinerea

O CRIZĂ AŞTEPTATĂ 
"Putem creşte!"

Economistul Sebastian Văduva (foto) afirmă că reculul economic care urmează era previzibil. "Criza trebuia să aibă loc în timpul lockdown-ului de anul trecut, dar guvernele au pompat economia tipărind bani pentru consum, lucru care a dus la inflaţie". Potrivit acestuia, scumpirea combustibililor era şi ea de aşteptat. "Pe de o parte pentru reducerea poluării, convenită de majoritatea guvernelor, cea mai eficientă măsură este scumpirea energiei. Pe de altă parte, dacă eşti petrolist şi ţi se prognozează închiderea afacerii, e logic să vinzi cât mai scump, pentru un profit cât mai mare".

Văduva este de părere că viitoarea criză este şi o oportunitate, deoarece investitorii îşi vor muta atenţia dinspre Asia spre Europa de Est. "Noi putem creşte economic foarte mult. Avem cunoştinţele de producţie, o structură de costuri OK şi un domeniu tehnologic în creştere. Sunt toate şansele ca o parte din producţie să se mute în Bihor", crede economistul.

ACALMIE POLITICĂ
"Urmează o reechilibrare" 

În ciuda contextului economic dificil, sociologul orădean Dragoş Dărăbăneanu (foto) este optimist şi se aşteaptă la o perioada de acalmie. "Părerea mea este că urmează o reechilibrare. Această unire nefirească dintre PSD şi PNL, care acum îşi negociază guvernarea, cred că va duce la o rebalansare a lucrurilor. Dacă vor găsi căi de comunicare, ne putem aştepta la investiţii şi o relansare a consumului". Specialistul argumentează afirmând că "în ultima sută de ani s-a demonstrat că consumul de bunuri şi servicii şi nu măsurile de austeritate constituie motorul economiei". 

În plus, sociologul prevede o perioadă de pace socială şi spune că protestele de stradă care au însoţit ultimele guvernări social-democrate ar putea deveni istorie. "Mişcările de stradă nu sunt ceva ad-hoc, care să apară din nimic. Pornesc de la cineva care le dă scânteia, or dacă PSD este împreună cu PNL la guvernare nu mai are cine să le declanşeze".