- Viorel Pașca, soția și cei trei fii ai săi, precum și Delia Mioara Păcală, cercetați în dosarul azilelor din Bihor, au rămas în libertate fără nicio măsură preventivă
- Asta după ce Curtea de Apel București a respins luni contestația procurorilor DIICOT, care solicitaseră arestarea preventivă a celor șase inculpați, și le-a admis pe cele formulate de aceștia, informează G4Media.ro
Decizia este definitivă, conform aceleiași surse.
Potrivit G4Media.ro, Curtea de Apel București a anulat astfel măsurile preventive stabilite anterior de Tribunalul București, așadar toți cei șase inculpați sunt cercetați în libertate, fără control judiciar sau o altă măsură preventivă.
Este vorba despre Viorel Pașca, soția și cei trei fii ai săi, precum și despre Delia Mioara Păcală, care administra unele dintre imobilele în care erau găzduite persoane vulnerabile.
Tribunalul București respinsese, pe 2 iulie, solicitarea DIICOT de arestare preventivă a celor șase și îi plasase sub control judiciar. Decizia a fost contestată atât de procurori, care au cerut arestarea acuzaților, cât și de avocații acestora, care au solicitat eliminarea oricărei măsuri preventive.
Contestațiile au fost judecate joia trecută, când membrii familiei Pașca s-au prezentat la Curtea de Apel București, însă instanța a amânat pronunțarea pentru luni, 13 iulie.
Procurorii DIICOT îi cercetează pe cei șase pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane în formă continuată, în diferite forme de participație. Anchetatorii susțin că persoanele vulnerabile găzduite în imobilele administrate de familia Pașca ar fi fost exploatate pentru obținerea unor beneficii financiare.
„David împotriva lui Goliat”
Avocatul familiei Pașca, Răzvan Doseanu, a reacționat luni după decizia Curții de Apel București, pe care a descris-o drept o „victorie totală pentru Viorel Pașca”.
„David împotriva lui Goliat. De la începutul acestui dosar am spus același lucru: amploarea unei operațiuni nu dovedește existența unor infracțiuni, după cum numărul anchetatorilor și al autospecialelor nu transformă o suspiciune într-o probă. În opinia noastră, acest dosar a fost construit pe imaginea unui presupus «grup infracțional organizat» și a unor acuzații de «trafic de persoane», însă ceea ce contează nu este spectacolul începutului de anchetă, ci conținutul probelor care ajung în fața judecătorului”, a scris, pe Facebook, Doseanu.
Acesta a mai subliniat că „drepturile și libertățile fundamentale nu pot fi restrânse doar pentru că acuzațiile sună grav sau pentru că dosarul a fost prezentat public ca unul excepțional”.
Avocatul s-a referit și la felul în care scandalul azilelor din Bihor fost tratat de anchetatori, dar și în mass-media. „Într-un stat de drept, justiția nu se măsoară în numărul mascaților, al girofarurilor sau al comunicatelor de presă. Se măsoară în probe, în lege și în hotărâri motivate. Familia Viorel Pașca a cerut un singur lucru: ca acest dosar să fie judecat în sala de judecată, nu în studiourile de televiziune și nici în comunicatele organelor de urmărire penală sau în anumite probe din dosar «scurse» către mass-media. Adevărul nu are nevoie de efecte speciale. Are nevoie doar de probe”, a încheiat acesta.
Acuzații grave
În dosarul Pașca, anchetatorii DIICOT susțin că gruparea s-ar fi constituit în anul 2020 și ar fi exploatat persoane vulnerabile, adăpostite în minimum 14 imobile, sub pretextul îngrijirii lor, pentru a obține beneficii materiale din pensiile, indemnizațiile, bunurile și ajutoarele de înmormântare cuvenite acestora. La percheziții, anchetatorii au găsit, între altele, 217 carduri bancare ale beneficiarilor, acte de identitate și sume de bani în mai multe valute.
Procurorii mai afirmă că unii dintre beneficiari ar fi fost ținuți în condiții necorespunzătoare, fără suficientă hrană, igienă, medicație ori îngrijire medicală de specialitate, și că persoanele fără aparținători sau incapabile să-și manifeste voința erau preferate deoarece veniturile lor puteau fi administrate mai ușor. DIICOT susține, totodată, că Pașca păstra cardurile și codurile PIN ale beneficiarilor și dispunea de banii acestora printr-un mecanism centralizat.
Apărarea respinge acuzațiile de trafic și exploatare și susține că majoritatea persoanelor nu au fost racolate de familia Pașca, ci trimise la Dumbrava de spitale, servicii sociale, primării și alte instituții publice, care nu aveau unde să le găzduiască. Viorel Pașca și avocatul său, Răzvan Doseanu, afirmă că beneficiarii ajungeau deseori în stări medicale foarte grave, că primeau cazare, hrană, haine, medicamente și acces la servicii medicale, iar pensiile și indemnizațiile lor erau folosite pentru cheltuielile de îngrijire. Pașca susține și că cea mai mare parte a banilor necesari activității provenea din donații.