Povestea celui mai mare furt imobiliar din istoria Oradiei, începută cu 19 ani în urmă, se încheie prost pentru profitori, între aceştia numărându-se persoane aflate atunci în funcţii-cheie din Primărie, Universitate şi Procuratură, precum primarul Petru Filip, rectorul Teodor Maghiar ori procurorul Alin Leucea.
Printr-o sentinţă definitivă pronunţată recent, Curtea de Apel Oradea a menţinut verdictul dat vara trecută de Tribunalul Bihor în mega-jaful comis în beneficiul mai multor VIP-uri de către fostul topograf al Primăriei, Marin Sterian, şi - chiar dacă acesta între timp a decedat - instanţa a decis ca moştenitorii lui să achite oraşului o despăgubire de peste 9,5 milioane de lei. În plus, terenurile pe care Sterian le oferise "clientelei" la preţuri simbolice vor fi recuperate fie fizic, fie în echivalent bănesc. Primele parcele care vor reveni în averea oraşului, 100 la număr, însumează 9,67 hectare şi vor fi recuperate în natură.
Jaf-record...
La începutul lui 2010, BIHOREANUL dezvăluia în exclusivitate detaliile unui proces început în 2005 la Tribunalul Bihor, după o anchetă de 5 ani finalizată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT), şi pentru care se moşmondiseră, anterior, Parchetul Oradea, Parchetul Curţii de Apel şi Secţia Militară a Parchetului General. Singurul inculpat era fostul ofiţer de grăniceri Marin Sterian (foto), care între 1992-2001 activase ca topograf în Comisia funciară a Primăriei, măsluind acte pentru aproape 30 de hectare de teren, din care cea mai mare parte le-a direcţionat spre mai-marii oraşului.
Conform rechizitoriului, Sterian găsea sau îi erau găsite persoane cărora, deşi nu aveau dreptul la terenuri în baza Legii 18, le rezolva acte de proprietate cu ajutorul celorlalţi membri ai comisiei. Apoi, pe baza unor procuri legalizate în fals de notarii Gheorghe Igna şi Ilie Drăgoiu, topograful dădea mai departe terenurile, prin operaţiuni fictive de vânzare-cumpărare, pe sume nesemnificative sau chiar fără a încasa nici un leu, către alte persoane. În final acestea le revindeau, tot fictiv, astfel încât, în urma "spălătoriei de terenuri" - cum reţinea rechizitoriul - pământurile ajungeau la diverşi potentaţi.
... profitori pe măsură
Numele profitorilor erau din cele mai sonore: Valeria Filip (soţia primarului Petru Filip), Marioara Maghiar (soţia rectorului Teodor Maghiar), Doru Maghiar (fiul "Unchiului", decan la Medicină), Carmen Maghiar (soţia lui Doru), Viorel Micula (patronul firmelor Transilvania), Ioan Ciursaş, Constantin Tomulescu şi Rodica Ungur (directori Apaterm), Ovidiu Tăutu, Ionel şi Lucia Iacob, Emil Chirilă, Lucia Roiti, Dumitru Marc (funcţionari la Primărie), Călin Hirţe (fiul şefului RAPAS Ioan Hirţe), coloneii Decebal Colceriu, Viorel Vicaş şi Traian Segărceanu (toţi trei medici militari), Alin Leucea (procuror), Ilie Morar şi Ioan Bozga (avocaţi), plus 12 ofiţeri care fuseseră colegi cu Marin Sterian.
Cele mai elocvente episoade ale mega-escrocheriei sunt cele care i-au transformat în proprietari pe adjunctul Apaterm, Tomulescu, pe primarul Filip şi pe rectorul Maghiar. Unul din primele titluri de proprietate falsificate de Sterian a fost TP 256 din 1994, emis pe numele Dragoş Gavril şi Florica, pentru 7.000 mp de teren extravilan. După ce a intrat în posesia actului, topograful a "mutat" terenul în intravilan, pe Dealul Viilor, iar apoi a "vândut" 3.400 mp artistului Radu Gabor, cu 40 de milioane, care a doua zi l-a "revândut" pe aceeaşi sumă firmei fiului lui Tomulescu, cu care era prieten şi vecin. Tot aşa, în 1996, Sterian i-a fabricat un titlu de proprietate pentru 1,27 hectare în Podgoria fostului coleg grănicer Aurel Stroe, care anul următor "revindea" o parte Marioarei Maghiar şi Valeriei Filip, ambele plătind doar 2 milioane lei, faţă de 700 milioane cât era valoarea reală a terenurilor "cumpărate".
Ţap ispăşitor
Deşi DIICOT sublinia rolul celorlalţi funcţionari din Primărie, al beneficiarilor actelor falsificate de topograf, al notarilor care le-au legalizat şi chiar al VIP-urilor care au devenit proprietari pe terenuri despre care ştiau că valorează mult peste sumele derizorii declarate în contractele de cumpărare, în proces Marin Sterian a fost singurul inculpat. Acesta s-a apărat declarând că a comis falsurile "la sugestia sau din dispoziţia" celorlalţi membri ai Comisiei funciare şi că preţurile trecute în contracte "nu au fost încasate de la cumpărători, fiind fictive". Tribunalul l-a condamnat, însă, pe 17 august, la 12 ani de închisoare cu executare, hotărând şi anularea actelor falsificate, astfel ca oraşul să-şi recupereze terenurile.
Sterian a atacat sentinţa la Curtea de Apel, dar - măcinat de supărare, de boli şi de alcool - n-a apucat judecarea recursului, murind în octombrie. Deşi mulţi credeau că decesul său ducea la îngroparea afacerii, conform zicalei "prinde orbul, scoate-i ochii", de fapt a simplificat situaţia, căci procesul penal a încetat, continuând doar pe partea civilă, preluată de moştenitorii fostului topograf, care au acceptat succesiunea lăsată de acesta.
Consimţind să-l moştenească pe Sterian, soţia Maria, fiii Rareş şi Marin, plus fiica Ana Maria, au continuat procesul şi l-au pierdut anul acesta pe 17 martie: "Au fost obligaţi moştenitorii inculpatului apelant, în solidar, la plata sumei de 9.581.468 lei despăgubiri civile către Primăria Municipiului Oradea, a sumei de 2.800 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, şi s-a dispus confiscarea de la aceştia a 84.020 lei (n.r. - reprezentând banii încasaţi de Sterian de la diverşi "cumpărători" cărora le-a dat terenuri obţinute pe numele său)".
Cum singura avere lăsată de Sterian e un apartament de bloc şi câteva parcele pe care n-a apucat să le vândă, pe bani reali sau fictivi, nu se ştie de unde vor avea moştenitorii fostului topograf echivalentul a 2,3 milioane euro, pentru plata despăgubirilor către Primărie.
Cu actele făcute
Municipalitatea, însă, nu va rămâne în pagubă. Aşa cum a anunţat, primarul Ilie Bolojan a pus încă de anul trecut juriştii Primăriei să identifice toate cele 29 de hectare de teren învârtite de Sterian şi de cei pe care acesta i-a împroprietărit, astfel că în prezent funcţionarii sunt gata să recupereze prejudiciul. "Am identificat mai multe categorii de proprietari, din care unii vor înapoia terenurile în natură, iar alţii în echivalent bănesc dacă au construit pe ele, la preţuri reale", afirmă şefa Direcţiei Juridice a Primăriei, Eugenia Borbei (foto).
Municipalitatea a identificat 1,93 hectare care au rămas la primii titulari pe numele cărora Sterian a falsificat titluri de proprietate, între care Iosif Pazuric, patronul Nutrientul Palota, Adrian, Doru şi Carmen Maghiar (fiii şi nora fostului rector). O altă categorie e cea a persoanelor care au "cumpărat" terenuri în suprafaţă totală de 7,69 hectare de la titularii de acte falsificate, între ei fiind procurorul Alin Leucea, colonelul doctor Viorel Vicaş, fostul director administrativ al Universităţii Viorel Ghergheleş, fostul jurist din Primărie Ovidiu Tăutu, fostul rector Teodor Maghiar şi fostul primar Petru Filip cu soţiile. În fine, a treia categorie e cea a persoanelor care au "cumpărat" de la Sterian terenuri pe care, la rându-i, acesta le "cumpărase" de la persoane pentru care a falsificat titluri de proprietate, precum, din nou, fostul rector cu nevasta.
Chestiune de luni
Potrivit explicaţiilor juristei, la niciuna din aceste categorii de beneficiari ai furtului comis de Sterian nu se poate prezuma faptul că ar fi fost de bună-credinţă. "Persoanele care nu aveau dreptul la terenuri, persoanele care au cumpărat de la acestea terenuri la preţuri nereale, precum şi cei care au cumpărat direct de la Marin Sterian nu pot fi consideraţi de bună-credinţă, deoarece cu toţii ştiau că aceste terenuri nu li se cuveneau, respectiv că, fiind tranzacţionate la preţuri mult sub cele ale pieţei, nu aveau o provenienţă licită", spune Borbei.
În toate aceste cazuri, Primăria aşteaptă, cu actele deja făcute, sentinţa Curţii de Apel, pentru a o pune în aplicare. "Imediat ce primim sentinţa, ne adresăm Comisiei judeţene de fond funciar pentru a anula titlurile de proprietate pe cele 9,67 hectare, după care la Oficiul de Cadastru se va face radierea beneficiarilor", explică Borbei, care spune că demersul administrativ va dura câteva luni. "În cazul celor care nu au construit nimic pe terenuri, şi există situaţii de acest fel, ele vor fi recuperate în natură. Dacă au construit, beneficiarii vor trebui să le plătească Primăriei, la preţul real, stabilit prin evaluare de o firmă independentă".
Cât despre restul terenurilor, de 19,3 hectare, fiindcă au fost vândute la a treia mână şi la preţuri comparative cu cele ale pieţei, unor orădeni de rând sau firme fără nicio legătură cu Sterian sau cu Primăria, cumpărătorii sunt prezumaţi a fi de bună-credinţă. Nici în legătură cu ele, însă, Primăria nu se lasă păgubaşă. "Chiar dacă cei care în prezent deţin terenurile le-au cumpărat cinstit, ne vom îndrepta asupra celor care le-au vândut, pentru a obţine contravaloarea lor, fiindcă ei ştiau că le obţinuseră nelegal. Le deschidem procese fiecăruia, şi invocăm îmbogăţirea fără justă cauză, pentru a arăta că au vândut bunuri la care ştiau că nu erau îndreptăţiţi", spune Borbei.
Operaţiunea va dura, probabil, ani întregi, dar va demonstra, în premieră, că braţul lung al legii nu s-a atrofiat de tot. Şi că el acţionează, dacă o instituţie chiar vrea, cu adevărat, să respecte şi legea, şi interesul cetăţenilor...
PROMISIUNE "UITATĂ"
Primărie vs fost primar
După ce BIHOREANUL relata că unul din profitorii furtului comis de subalternul său este chiar fostul primar Petru Filip, acesta a dat în judecată ziarul, simţindu-se calomniat. Surpriza procesului, aflat încă pe rol, s-a produs când a trebuit să explice de ce nu a returnat terenul "cumpărat" de soţia sa după ce a aflat oficial că el provenea din furt. "Sunt dispus să donez terenul de 550 mp autorului articolului!", a spus el emfatic. Surprinsă de anunţul ce ocolea de fapt răspunsul, judecătoarea l-a întrebat dacă să-i consemneze declaraţia ca atare, iar politicianul, după o scurtă ezitare, a dat un nou răspuns, pe un ton sec: "Îl donez municipalităţii!".
BIHOREANUL a aflat, însă, că nu s-a ţinut de cuvânt. "N-am primit nicio înştiinţare de la dl Filip că ar dona terenul oraşului. Prin urmare, la fel ca în cazul celorlalţi beneficiari ai lui Sterian, pentru a pune în aplicare decizia Curţii de Apel vom proceda la anularea pe cale administrativă a titlului de proprietate al familiei Filip, de la care vom recupera terenul în natură, fiindcă nu a construit nimic pe el", a declarat şefa Direcţiei Juridice a Primăriei, Eugenia Borbei.
Citiţi pe această temă şi articolul "La penitenciar, dar cu banii-n buzunar: Fiscul recuperează abia 1% din prejudiciile produse de corupţii bihoreni"