Voloşeniuc: Nu va mai exista Teatru "de Stat", pentru că angajaţii nu vor mai sta

Printr-un comunicat remis presei orădene joi, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dumitru Voloşeniuc explică mai în detaliu decât a făcut-o la şedinţa CJ de acum o săptămână de ce au fost adoptate hotărârile privind desfiinţarea Teatrului de Stat şi a Teatrului Arcadia, prin înfiinţarea Instituţiilor de Spectacole Iosif Vulcan şi Szigligeti Szinhaz.

Încă din capul locului, Voloşeniuc recunoaşte că vine cu noi amănunte din cauza polemicilor din presă şi din mediile culturale, în baza faptului că hotărârile CJ au fost iniţiate de Direcţia Economică, structură aflată în coordonarea sa.

Tot de la început, vicepreşedintele Consiliului Judeţean afirmă că nu consideră "constituirea celor două noi instituţii drept o segregare etnică", întrucât secţiile română şi maghiară ale Teatrului de Stat, Teatrului Arcadia şi Filarmonicii erau constituite şi chiar funcţionau pe principiu etnic", adică pentru publicul de etnie română, respectiv pentru cel de etnie maghiară. Totodată, Voloşeniuc precizează că "există teatru evreiesc la Bucureşti, teatru german la Timişoara, teatru maghiar la Cluj şi Timişoara", iar în aceste oraşe opinia publică nu a reacţionat vehement negativ faţă de respectivele instituţii teatrale.

Bugetul, mai mic

Pe de altă parte, vicepreşedintele CJ încearcă să demonstreze că instituţia pe care o reprezintă a recurs la reorganizarea teatrelor întrucât aceasta este o "necesitate impusă de situaţia economică", dând nenumărate argumente de ordin financiar în acest sens.

CJ are un buget mai mic decât în anii precedenţi, arată Voloşeniuc, din mai multe motive: prin OUG 18/2010, Guvernul a micşorat sumele defalcate din TVA pentru toate tipurile de cheltuieli, sumele şi cotele alocate din impozitul pe venit au scăzut ca urmare a dispariţiei unor agenţi economici şi a diminuării salariilor bugetarilor cu 25% conform Legii 118/2010, prin OUG nr 63/1010 au fost scăzute cu câte un procent cotele defalcate din impozitul pe venit şi sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit, legea bugetului de stat impune ca sumele alocate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate să fie completate cu fonduri proprii de instituţiile administraţiilor publice locale şi, în fine, prin Ordinul comun al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al Ministerului Finanţelor nr.7/57/17 ianuarie 2011 s-a stabilit un nivel maxim al cheltuielilor de personal pe care autorităţile administraţiei publice locale nu au voie să-l depăşească.

"Toate aceste constrângeri au făcut imperioase măsuri de reorganizare", concluzionează Voloşeniuc, care furnizează şi cifrele care ajută la înţelegerea situaţiei economice a instituţiilor de cultură supuse reorganizării: "În 2010, Teatrul de Stat a fost subvenţionat cu peste 52 miliarde ROL şi a realizat din vânzarea biletelor şi chirii 4 miliarde ROL, Teatrul Arcadia a fost subvenţionat cu 11 miliarde şi a realizat 1 miliard, iar Filarmonica a primit subvenţii din buget de 61 de miliarde, realizând 2,6 miliarde".

Contra declaraţiilor "teatrale"

"La nivelul conducerii CJ suntem conştienţi că nu se poate pretinde culturii să fie eficientă economici, că Teatrul sau Filarmonica nu sunt societăţi comerciale generatoare de profit. Însă, în situaţia economică actuală, a devenit evident că bugetul judeţului nu mai putea subvenţiona în proporţie de peste 90% aceste instituţii", punctează Dumitru Voloşeniuc.

De asemenea, vicepreşedintele CJ aminteşte că "toţi consilierii judeţeni, indiferent de partid, au înţeles necesitatea măsurilor luate", chiar dacă reprezentanţii PDL s-au abţinut, criticând jocul acestora prin evidenţierea faptului că "declaraţiile teatrale de dragul imaginii sau abţinerile de la vot, din solidaritate, au puţină relevanţă".

Voloşeniuc recunoaşte, totodată, că reducerile de personal care vor urma "nu sunt plăcute nimănui", motiv pentru care - de altfel - încă de anul trecut conducerea CJ a făcut reduceri treptate în organigramele Teatrului de Stat, Teatrului Arcadia şi Filarmonicii, pentru "a nu tulbura activitatea şi pentru a le oferi o perioadă de adaptare".

"Brandul" şi spectatorii

Insistând, deci, că "segregarea etnică pe care o acuză unii, este de fapt o "segregare" economică", vicepreşedintele CJ subliniază că "cele două instituţii nou-create vor avea bugete separate, pe care le vor gospodări independent, şi fiecare dintre ele îşi cunoaşte spectatorii, români sau maghiari, profilul lor şi tradiţiile culturale".

În ce priveşte denumirea de "instituţie de spectacole" care "i-a deranjat pe unii care deplâng dispariţia unui brand", Dumitru Voloşeniuc afirmă că "o denumire este doar un amănunt care poate fi schimbat cu uşurinţă", sugerând astfel că la viitoarea reuniune a CJ şi Instituţia de Spectacole Iosif Vulcan va putea avea în denumire cuvântul "teatru", la fel cum îl are Instituţia de Spectacole Szigligeti Ede Szinhaz (n.r. - teatru, în limba maghiară).

"Consiliul Judeţean a dorit să sublinieze că teatrul "de stat" trebuie să se transforme într-o instituţie cu un grad mai mare de competitivitate, pentru a exista, în primul rând prin spectacole, nu doar prin subvenţii", mai spune Voloşeniuc, cu convingerea că "oamenii nu vin la teatru de dragul denumirii instituţiei, ci pentru spectacole, de cât mai bună calitate, cât mai diverse, pentru toate gusturile publicului".