Piaţa Unirii = Szent László tér
"Este o temă destul de veche şi încă nerezolvată. Am formulat în mai multe rânduri cereri către primarul Ilie Bolojan, prin care am adus o serie de argumente de ce ar trebui rezolvată această problemă. La toate acestea am primit răspunsuri negative", a declarat, joi, într-o conferinţă de presă preşedintele PPMT Oradea, Csomortányi István.
Spre deosebire de UDMR, care cel mai recent în martie 2012 cerea traducerea denumirilor de străzi în limba maghiară, popularii maghiari propun afişarea - acolo unde este cazul - a denumirilor tradiţionale maghiare.
"Noi nu cerem schimbarea denumirilor străzilor din municipiu. Deşi dacă am merge după procentul populaţiei maghiare din Oradea ar trebui să avem 25% din străzi cu denumire maghiară. Nu cerem lucrul acesta, căci ar fi o povară prea mare şi pentru populaţie, şi pentru municipalitate. Cerem în schimb expunerea denumirilor tradiţionale maghiare sub cele oficiale, cu scop pur informativ. Aşadar, nu ar fi nevoie de schimbarea actelor", a precizat Csomortányi.
Preşedintele PPMT Oradea a afirmat că denumirile tradiţionale maghiare "ţin de istoria comunităţii noastre" şi că "multe dintre ele sunt folosite şi acum de comunitatea maghiară.
În lista propusă de PPMT Oradea, strada Republicii ar avea şi denumirea de Fö Utca (strada principală), iar Piaţa Unirii "este denumită de toţi maghiarii şi acum Szent László tér, după întemeietorul oraşului". De asemenea, strada Tudor Vladimirescu ar avea sub plăcuţă şi Körös utca, iar strada Vasile Alecsandri ar avea şi numele de Zöltfa (copacul verde) utca, după un han cu acelaşi nume care funcţiona, pe vremuri, pe această stradă.
Din totalul de 763 de denumiri oficiale de străzi din Oradea, PPMT a identificat "denumiri tradiţionale" pentru 600, iar restul cer să fie traduse în limba maghiară. "Cerem ca aceste inscripţii să fie expuse sub cele oficiale şi ca plăcuţele pe care sunt scrise să aibă un aspect diferit de cele oficiale, pentru a nu crea confuzii", a mai spus Csomortányi István.
Pentru bună vecinătate...
În sprijinul ideilor sale, Csomortányi s-a folosit în cererea trimisă Primăriei Oradea de mai multe legi şi normative, inclusiv de Constituţia României, în care se specifică faptul că "Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase".
De asemenea, Legea nr. 33 din 1995, de ratificare a Convenţiei cadru privind ocrotirea minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la data de 1 februarie 1995, arată că "în ariile locuite în mod tradiţional de un număr substanţial de persoane aparţinând unei minorităţi naţionale, părţile vor depune eforturi, în cadrul sistemului lor legal (...) pentru expunerea denumirilor locale tradiţionale, a denumirilor străzilor şi a altor indicaţii topografice destinate publicului, deopotrivă în limba minoritară, acolo unde există o cerere suficientă pentru astfel de indicaţii".
În plus, PPMT citează şi Legea nr. 282 din 24 octombrie 2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992: "În ceea ce priveşte autorităţile locale şi regionale din zonele locuite de un număr de vorbitori de limbi regionale sau minoritare în care se justifică măsurile specificate mai jos, părţile se angajează să permită şi/sau încurajeze (...) folosirea sau adoptarea, dacă este cazul, alături de denumirea în limba oficială, a formelor tradiţionale şi corecte ale toponomiei în limbile regionale sau minoritare".
În fine, în cererea lor, PPMT-iştii fac referire şi la Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria, în care se precizează că "în zonele locuite de un număr substanţial de persoane aparţinând minorităţilor respective, fiecare parte va permite să fie expuse şi în limba minorităţii, denumiri tradiţionale locale, denumiri de străzi şi alte inscripţii topografice destinate publicului".
Vor să meargă în instanţă
În răspunsurile Primăriei, însă, PPMT-iştii sunt informaţi că afişarea acestor denumiri nu este legală. Reprezentanţii municipalităţii fac referire la Legea Administraţiei Publice Locale (215 din 2001), care reglementează dreptul de traducere a denumirilor de localităţi şi în limba maghiară, dar nu şi numele străzilor.
"De această lege aparţine şi o Hotărâre de Guvern, care sancţionează folosirea unei alte forme sau conţinut decât cele stabilite prin acea hotărâre, dar aceasta se referă doar la plăcuţele cu denumirea localităţilor, nu şi la cea a străzilor. Totuşi, cererea noastră a fost respinsă pe baza acestui HG. Ori acest lucru este un abuz", a declarat Csomortányi István.
După ce în mod repetat Primăria le-a respins cererea de expunere a unor plăcuţe cu "denumirile tradiţionale" ale străzilor din Oradea, preşedintele PPMT Oradea a anunţat că va depune, la registratura instituţiei, o "plângere administrativă prealabilă" prin care va cere "rezolvarea pozitivă a cererii". În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, Csomortányi a declarat că va acţiona Primăria în instanţă. "Pentru că avem un drept de care nu putem beneficia", a explicat acesta.
Pentru a-şi întări poziţia, preşedintele PPMT Oradea a arătat exemple din mai multe ţări europene (Anglia, Franţa, Germania, Spania, Rusia, Cehia, Estonia) care afişează, în anumite localităţi, denumirile străzilor şi în limba minorităţilor care locuiesc acolo. În majoritatea cazurilor, însă, a fost vorba despre denumiri traduse şi nu de denumiri "tradiţionale".
De asemenea, Csomortányi a prezentat imagini din localităţi din România care practică inscripţionarea bilingvă - Sovata, Aleşd, Odorheiu Secuiesc, Halmeu - în localitatea din urmă străzile păstrând denumirea tradiţională şi nu varianta tradusă (ex: Strada Nicolae Titulescu - Nevetien utca). "Şi în Ungaria sunt expuse inscripţii bilingve. Din spusele colegilor mei există astfel de plăcuţe şi în localităţi cu populaţie românească, de exemplu Micherechi, dar nu am imagini deocamdată cu acestea", a spus preşedintele PPMT Oradea.
Întrebat dacă consideră că noua majoritate locală, din care face parte şi UDMR, ar promova mai uşor o astfel de hotărâre, Csomortányi s-a arătat sceptic: "UDMR-ul a fost mai mult de 10 ani la putere în Oradea şi nu a rezolvat această problemă. Atunci când au propus inscripţiile bilingve era o perioadă de campanie electorală, iar de atunci n-au mai făcut un demers în acest sens".
Vezi lista cu "denumirile tradiţionale maghiare" ale străzilor din Oradea, în galeria de documente!