Vot de blam! Cine, de ce şi cât a pierdut după eşuarea referendumului pentru familie

Peste 3 milioane de semnături, trei ani de lobby, susţinerea bisericilor şi sprijinul şefilor a 4 din cele 5 partide parlamentare au fost învinse de un absenteism record şi de un boicot fără precedent: pentru că doar 3,7 milioane de alegători s-au dus la urne, consultarea populară pentru redefinirea în Constituţie a "familiei tradiţionale" a fost invalidată fără drept de apel.

Despre ce şi cât au pierdut susţinătorii, cine şi ce a câştigat, părerile sunt împărţite. Coaliţia pentru Familie (CpF) pretinde că politicienii au sprijinit-o doar "din gură", Biserica Ortodoxă că a biruit "ura" împotriva celui mai detestat dintre ei, Liviu Dragnea, iar un sociolog orădean consideră că, deşi PSD se pregătea să-şi adjudece victoria pentru sine, cel mai şifonat a ieşit PNL, partid care, paradoxal, a dat liber membrilor dacă şi cum să voteze. Marele câştigător e societatea, care s-a dovedit mai matură decât conducătorii, alegând toleranţa, nu ruperea de Europa.

Pariu pe lăcomie şi pe frică

Cunoscută abia după ce a anunţat că are 3,2 milioane de semnături pentru revizuirea articolului 48 din Constituţie aşa încât acesta să statueze că o căsătorie este uniunea nu "între soţi", ci "între un bărbat şi o  femeie", CpF a suferit o înfrângere pe cât de neaşteptată, pe atât de dură. Iniţiată de un nucleu de ortodocşi şi de neoprotestanţi radicali, cărora li s-a adăugat apoi însăşi Biserica Ortodoxă Română, Coaliţia s-a lipit de politicieni mizând pe speranţa acestora că o parte din semnatari vor vota la alegeri cu ei, dar şi pe teama lor că în caz contrar şi-ar atrage ostilitatea celor care-şi doreau referendumul.

Cât s-au înşelat şi unii şi alţii s-a văzut încă din timpul votării, iar după închiderea urnelor a devenit evident. La vot s-au prezentat doar 21,08% dintre români (din care 91,57% au votat DA şi 6,46% NU). Spre comparaţie, la referendumul din 2003 pentru modificarea Constituţiei astfel încât să permită aderarea la UE şi la NATO s-au prezentat 54,46%.

Potop de manipulări

Principalul partid de guvernământ, PSD, a făcut totul pentru validare, în primul rând contribuind la psihoza că în joc era o chestiune de viaţă şi de moarte. În timp ce CpF a insistat că iniţiativa era crucială, iar în ultimele luni a lansat mesaje de genul celor despre homosexualii care "vin să-ţi fure copiii", şeful PSD, Liviu Dragnea, a dus manipularea pe noi culmi, susţinând că evenimentul ar fi "o cumpănă în istoria poporului" şi chemând la vot poporul cu sperietoarea că altfel va fi posibilă căsătoria inclusiv "între oameni şi animale sau obiecte".

Pentru a-şi continua alianţa cu adevărat tradiţională cu BOR, PSD a coborât pragul validării de la 50% la 30% din totalul alegătorilor, a întins referendumul pe 2 zile şi a "casat" sistemul electronic introdus în 2016 pentru împiedicarea votului multiplu. 

De teamă că în aceste condiţii ar putea fi ei traşi la răspundere pentru fraude, o mulţime de preşedinţi ai secţiilor de votare, traşi la sorţi din Corpul Experţilor Electorali, s-au retras masiv. Aşa au procedat în Bihor 121 din cei 650 preşedinţi, Biroul Electoral Judeţean fiind silit să repete procedura.

Adversari coalizaţi

În Bihor, pentru referendum au ajuns să-şi dea mâna adversari tradiţionali. Preşedinţii PSD - Ioan Mang, PNL - Ilie Bolojan şi UDMR - Cseke Attila au stat la aceeaşi masă la o "dezbatere" pe temă, laolaltă cu episcopul ortodox Sofronie Drincec, cel reformat Csuri Istvan şi cu lideri ai comunităţilor baptistă şi penticostală.

În timp ce premierul Viorica Dăncilă se jura la Bruxelles că nu susţin referendumul, în Bihor, ca în toată ţara, PSD-iştii făceau fix contrariul. Cel mai activ a fost Mang însuşi, care de la sediul partidului a "predicat" pentru o prezenţă masivă, pentru ca românii să arate că preţuiesc  "Cartea Sfântă", ba chiar a sugerat că dacă n-o vor face există şi la noi pericolul ca "un IT-ist să se cunune cu laptopul".

Bolojan şi-a pus la bătaie nu doar obrazul, ci şi panourile publicitare ale municipalităţii, oferindu-le gratuit promotorilor referendumului. La fel, Cseke a urmat directiva lui Kelemen Hunor, care declarase că "poziţia noastră (a UDMR - n.r.) a fost foarte clară: trebuie să participi la referendum!".

Fruntaşii codaşilor

Încă din prima zi de votare oamenii au arătat că nu rezonau la discursurile politicienilor. În Bihor au votat sâmbătă doar 8,67% dintre alegători (faţă de 14,29% în 2003, când au avut la dispoziţie tot două zile), singura surpriză fiind că au terminat ziua pe primul loc în ţară.

Sâmbătă s-au grăbit la urne neoprotestanţii, pe când ortodocşii s-au "păstrat" pe duminică. În final, după închiderea urnelor, ponderea bihorenilor care votaseră s-a ridicat la 28,92%, mult peste media pe ţară, de 21,08%, punând judeţul pe locul III, după Suceava (30,,67%) şi Dâmboviţa (28,98%).

Explicaţia "hărniciei"? Destul de simplă: ponderea neoprotestanţilor (în Bihor doar numărul penticostalilor se ridică la 37.960, acestora adăugându-se şi baptiştii, estimaţi la 21.934). Prin deducţie, grosul diferenţei de până 137.455 persoane, câte au votat în Bihor (din totalul de 503.123 alegători), pare să-l fi reprezentat ortodocşii, mobilizaţi inclusiv de Sofronie la slujba duminicală.

Vina politicienilor!

Considerându-se lăsată în ofsaid de politicieni, CpF şi-a explicat înfrângerea, încă din acea seară, prin "boicotul generalizat al tuturor partidelor". În realitate, însă, USR a fost singurul care a îndemnat la boicot (în plus având meritul că a mobilizat reprezentanţi care să semnaleze fraudele), motiv pentru ca marţi, într-un comunicat de adio, Coaliţia să condamne "ideologia progresistă" pe motiv că "promovează anormalul".

BOR a reacţionat luni tot printr-un comunicat, explicând "succesul nedeplin" prin "asocierea referendumului cu un anumit personaj politic". Deşi nu l-a numit, trimiterea la Dragnea a fost limpede, la fel ca intenţia şefului PSD ca în cazul unei victorii să o confişte pentru a spune că "românii" şi-au manifestat "autonomia" faţă de UE şi în general faţă de Occident.

Alţii-s de vină

Politicienii nici măcar comunicate nu s-au sinchisit să dea, dar le-a cerut BIHOREANUL explicaţii. Liberalul Ilie Bolojan s-a declarat convins că "a procedat corect" cerând orădenilor să iasă la vot, iar sursa eşecului a identificat-o într-un "complex de factori": neîncrederea în politicieni, apatia faţă de un scrutin "pentru proiecte, nu pentru persoane", dar şi excesele susţinătorilor care au spus "prostii în loc să tacă".

Preşedintele UDMR Bihor, Cseke Attila, a bagatelizat înfrângerea, petinzând că absenţa record a etnicilor maghiari (la Cadea au votat doar 3,75%) ar fi fost "în limita normalului".

În schimb, Ioan Mang s-a străduit să demonstreze că "primarii PSD sunt ascultaţi", exemplificând că în comunele Sâmbăta prezenţa a depăşit 70%, iar la Pocola 65%. Cine n-a scos oamenii? "Pe zona maghiară populaţia nu a marşat" deşi "conducerea UDMR a făcut eforturi mari", a spus şeful PSD, învinuind totodată românii care au arătat că "nu pun preţ pe ce este lăsat de Dumnezeu".

O poveste neconvingătoare 

Sociologul Adrian Hatos (foto) consideră că la vot au contat doar "reţelele" bisericilor şi ale partidelor, eşecul fiind comun, iar explicaţia e că "naraţiunea construită n-a avut succes, oamenii au simţit că pericolul homosexualilor care vor să se căsătorească şi să adopte copii nu era nici real, nici urgent". Ca urmare, CpF şi bisericile au pierdut credibilitate.

În ce priveşte partidele, sociologul crede că au câştigat USR şi partidul lui Cioloş, care şi-au asumat deschis împotrivirea. Chiar dacă PSD a susţinut deschis referendumul, "baronii şi-au economisit resursele pentru alegeri", iar invalidarea nu-i afectează deoarece electoratul conservator, cel care s-a dus la referendum, tot al lor rămâne. În schimb, PNL, deşi n-a avut o linie oficială, a pierdut încrederea celor cu mentalitate liberală, de care s-a înstrăinat prin poziţiile unor lideri precum preşedintele Ludovic Orban ori teologul Mihail Neamţu.

"Subiectul referendumului nu se va stinge imediat, va mai mocni, pentru că politicienii au interesul ca mai degrabă să zgândăre emoţii decât să conceapă şi să aplice politici publice. Unii au interesul să ţină în viaţă duşmani imaginari, cum sunt şi homosexualii, şi Statul Paralel, au nevoie de un electorat anxios, speriat, lipsit de încredere", spune Hatos.

Altfel spus, viitorul depinde de cei care de data asta au lipsit şi de câţi vor ieşi la urne pentru a-i depăşi pe cei care ţin societatea pe loc...

BOMBOANĂ PE COLIVĂ
Din "conservator", "ultra-reformator"

Pentru "tradiţionaliştii" care au crezut în sprijinul PSD, anunţul făcut chiar a doua zi după eşuarea referendumului, că se pregăteşte o "lege a parteneriatului civil", a fost ca o bomboană pe colivă.

Ministrul Victor Negrescu şi deputatul Florin Manole au declarat că PSD preia şi adaptează un proiect al CNCD pe care îl va depune în Parlament săptămâna aceasta. El prevede că homosexualii vor putea să-şi legalizeze relaţia în faţa unui notar şi că vor avea drepturi la moştenire şi la protecţie socială. Singura concesie rămasă "tradiţionaliştilor" este că homosexualii nu vor putea face adopţii.

În timp ce PSD susţine că scoate legea din cauza unei decizii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, BOR a fost prima care şi-a manifestat opoziţia.