Bolojan şi Popa s-au certat la cuţite! Aşa putea suna titlul unei ştiri, zilele trecute, când s-a produs zavera, dacă măcar unul din cei doi ar fi recunoscut-o. Că n-au făcut-o nu înseamnă însă că păruiala n-a existat.
Cei doi lideri nu s-au păruit pe funcţii. Acesta e un lucru bun. Miza, iar ăsta e alt fapt pozitiv, o reprezintă cele câteva zeci de milioane de euro pe care UE ni-i oferă prin Programul Operaţional Regional, iar primarul Oradiei şi preşedintele Consiliului Judeţean nu s-au înţeles cine să ia fondurile. Pentru că nici măcar banii europeni nu-s fără măsură şi nu ajung şi pentru municipiu, şi pentru judeţ.
Experimentat, ştiind că un proiect are şanse sporite dacă şi-l asumă entităţi mai mari, primarul ar fi vrut ca proiectul iniţiat pentru o centură metropolitană să fie susţinut de Consiliul Judeţean. Preşedintele CJ l-a refuzat, ştiind că mai aproape îi este cojocul decât cămaşa. Chiar dacă el l-a lansat pe fostul consilier local din Aleşd în fruntea judeţului ca prefect, în urmă cu vreo opt ani, acum Popa e cel care are nevoie ca de aer de afirmare. În condiţiile în care la instalare a preluat nişte proiecte încurcate de predecesorul său (transformarea fostei Garnizoane în Muzeu e doar unul), iar până acum s-a dovedit inapt să le descurce, dar şi pentru că s-au dus vremurile când judeţele primeau bani de la Guvern (aşa cum a "adus" el pe când "baron" peste Bihor era Kiss), şansa de a arăta că nu stă degeaba în fruntea judeţului depinde exclusiv de banii de la UE. Aşa că şi-a promovat propriile proiecte, pentru nişte drumuri judeţene.
Popa are ghinionul că, pe cât de seducător şi util e proiectul lui Bolojan, cele ale CJ par fără mare miză. Poate, dincolo de faptul că vor asigura pentru o vreme front de lucru unor asfaltatori, chiar sunt! Dar Popa nu are alternativă din moment ce, practic, proiectele "sale" au fost dictate de o nouă regulă a UE, cum că nu pot fi finanţate decât drumuri judeţene care s-ar lega de altele, din alte judeţe, creând rute regionale.
Baiurile preşedintelui PNL Bihor sunt cât casa. Poate fi perceput că-i dă la gioale lui Bolojan şi prin acesta orădenilor, deşi în realitate chiar trebuie să se îngrijească şi de restul bihorenilor. Poate fi privit chiorâş, ca lider al unei troici formate împreună cu Mang (şi el oponent al proiectului lui Bolojan) şi cu Kiss (satisfăcut că loveşte doi liberali dintr-o pălitură). Poate fi bănuit că de fapt este şef al CJ doar cu numele, fiindcă până acum, oricât doare, cu excepţia pasiunii pentru turism, nu se vede nicio direcţie pe care s-o fi imprimat el judeţului.
Cornel Popa e victima propriei inacţiuni şi propriilor erori. Ocupă funcţia de aproape un an şi jumătate, dar nu o exercită. Doar se amăgeşte că i-a lăsat fără atribuţii pe Mang şi Kiss când, de fapt, puterea acestora stă în numărul consilierilor judeţeni. Va realiza asta abia când PSD şi UDMR i-o vor dovedi trântindu-i proiectele viitoare. Evident, dacă le va avea vreodată!