Imagine insolită, vineri înainte de prânz, în faţa Hotelului Continental din Oradea, unde câteva zeci de ţigani din mai multe comune bihorene şi din Sălaj s-au adunat până să intre într-unul din saloanele închiriate pentru sărbătorirea Zilei Internaţionale a Romilor.
Gabori cu pălărie îmbrăcaţi de duminică, unul inclusiv cu papion, însoţit de pirandă şi de fiice cu fuste înfoiate şi înflorate, lingurari în haine modeste, lăutari şi – o specie mai nouă – activişti civici aparţinând acestei etnii au participat la o festivitate organizată în premieră în Oradea, la ideea directorului Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, Mircea Jacan, şi cu colaborarea Fundaţiei Ruhama.
"Lucrurile se schimbă, şi se schimbă în bine. Etnia din care şi eu fac parte nu trebuie să reprezinte un handicap pentru nimeni, iar faptul că suntem împreună pentru a ne celebra trecutul este un binevenit act de normalitate", s-a adresat Daragiu invitaţilor oficiali, între care s-au numărat consilierul pe problemele romilor din cadrul Prefecturii, Carmen Mitricioiu, administratorul public al Consiliului Judeţean, directoarea ASCO, Arina Moş, care a reprezentat Primăria, directoarea Bibliotecii Judeţene, Ligia Mirişan ş.a.
Steag, imn, cuvinte-cheie
Mica festivitate a scăpat de "scorţoşenie" datorită felului în care a fost concepută, astfel că participanţii s-au scutit reciproc de speech-uri, preferând să ofere şi să asculte explicaţii privind istoria, simbolurile şi tradiţiile ţigăneşti.
Un activist civic din Săcueni, Attila Jeremias, despre care preşedintele Fundaţiei Ruhama a povestit că acum zece ani nu ştia nici să vorbească româneşte, dar "azi este un om de bază", a arătat steagul romilor, pus între drapelul României şi cel al Uniunii Europene, spunând ce semnifică: jumătatea inferioară – verdele câmpiilor, cea superioară – albastrul cerului, iar roata din mijloc obiceiul nomadismului originar din vechea Indie. Între timp, un lăutar a interpretat la orgă electronică Imnul Romilor, intitulat "Gelem! Gelem!" (Mergem, mergem), adoptat la primul Congres Internaţional al Romilor, desfăşurat la Londra în 1971, odată cu steagul.
Ionel Cordovan, filolog provenit din această etnie, profesor de romani la Şcoala din Ineu, colaborator al Ministerului Educaţiei şi autor de manuale, a ţinut o scurtă conferinţă, deloc plictisitoare, despre "Elemente de mentalitate şi de identitate culturală rromă reflectate în actele de vorbire", altfel spus a explicat de ce folosesc ţiganii anumite cuvinte în discuţiile dintre ei în limba maternă.
Neromii prezenţi au aflat astfel că nu ar trebui să se supere dacă un ţigan îi spune unuia "Tu" în loc de "dumneavoastră", din simplul motiv că în romani nu există pronumele personal de politeţe, la fel ca în engleză, unde se foloseşte doar "you" şi în mod reverenţios. La fel, pentru că romii se consideră toţi "fraţi" între ei, fiul putând – de exemplu – să i se adreseze tatălui ori mamei folosindu-le prenumele, se adresează şi neromilor, adică "gagiilor", cu apelativul "frate", colocvial.
"Te aves bahtalo!", adică "Să aveţi noroc!", le-a urat Cordovan alor săi, un fel de "La mulţi ani!" specific etniei, care preţuieşte norocul în cel mai înalt grad.
Meşteşugărit şi actorie
Pe fundalul unor cântece ţigăneşti interpretate ba în limba romani, ba în ungureşte, o familie de gabori din localitatea sălăjană Crasna a prezentat piesele costumului tradiţional specific acestei ramuri a romilor, insistând asupra elementelor de "etichetă" ce simbolizează statutul respectabil al bărbatului, pălăria cu boruri mari, şi respectiv statutul social al femeii, fusta înflorată, fără însă a explica şi "secrete" precum acela că în funcţie de culoarea acesteia, precum şi de cea a panglicilor din păr, poate fi identificată şi deosebită, de pildă, o fecioară de o femeie de măritat ori de o nevastă.
Tot pe muzică ţigănească, a avut loc şi o demonstraţie de meşterit mături din lemn şi nuieluşe de mesteacăn, executată de un lingurar (adică meşter în lemn) pe nume Florin... Lingurar, iar apoi un bărbat din Ineu, Andrei Cordovan, a arătat şi cum se face o lingură de lemn folosită la gătit. "Aşa ne-am trăit noi traiul mai demult, făceam linguri de lemn şi le duceam la vânzare în oraş", a povestit omul, îndemnând autorităţile să se implice în "civilizarea" cosângenilor săi: "Noi vă cerem sprijin să ne ajutaţi să ieşim din mocirlă şi să ajungem şi noi la civilizaţie".
De asemenea, un tânăr absolvent al Facultăţii de Teatru a Universităţii Babeş-Bolyai, Ionuţ Şerban, originar din Popeşti, a rostit un monolog despre discriminare, stigmatul de a fi ţigan, dar conştiinţa de a fi om, dincolo de orice condiţionare etnică, îndemnând şi el, la rându-i, dar de data asta pe romii din sală, să nu se lepede de identitatea lor, pentru că "trecutul este lada noastră de zestre".
În finalul întâlnirii, preşedintele Fundaţiei Ruhama, Marian Daragiu, a prezentat proiectele acestei ONG pentru educarea copiilor de etnie romă, între care se numără şi unul în cadrul căruia au fost construite ori după caz extinse şi modernizate 11 grădiniţe din trei judeţe, inclusiv Bihor. "Suntem mândri de progresele pe care le-am făcut în ultimii ani datorită educaţiei, pentru că aşa s-au ridicat deja şi din rândurile noastre modele de urmat în viaţă", a spus Daragiu, îmbărbătându-şi neamul.