Absurdul e la el acasă! Case aflate perete în perete pot primi de la Primărie răspunsuri diferite pe cererile de conectare la reţeaua de gaz.

"70% dintre vecini şi-au băgat gaz. Pentru că este tot mai greu să cumpărăm lemne, în 2015 am cerut Primăriei să ne lase să ne legăm la reţea. Nouă ne-au răspuns că nu se poate, pentru că suntem în zona unitară a Termoficare", spune proprietara unei case. Iar în situaţia ei sunt zeci de orădeni...

Unii da, alţii ba!

Actualul sistem al zonelor unitare de încălzire, rezervate exclusiv Termoficare, instituie o dublă măsură. Pe aceeaşi stradă unii proprietari pot, iar alţii sunt opriţi să se racordeze la reţeaua de gaz. Familia Abrudan, de exemplu, din strada Buzăului 13, încearcă de doi ani să scape de încălzirea pe lemne.

"Pe strada noastră aproape toată lumea are gaz. Am depus în 2015 cerere de racordare la Distrigaz, am plătit taxa de racord, ne-am montat centrală şi calorifere, ca să aflăm apoi că Primăria nu ne dă voie", povesteşte Iuliana Abrudan. Femeia e cu atât mai revoltată cu cât, pe aceeaşi stradă, avocatul Răzvan Doseanu s-a putut racorda la gaz: "N-am nimic cu vecinul, dar nu înţeleg de ce unii pot să se lege la reţea, alţii nu!". Situaţia îi pare absurdă inclusiv avocatului. "Nu văd logica", spune Doseanu.

Situaţii similare pot fi întâlnite şi pe strada Delavrancea, unde avocatul Ioan Cigan a câştigat în instanţă dreptul să se lege la reţeaua de gaz, şi în Piaţa Ferdinand, unde fraţii Micula au primit acceptul Consiliului Local pentru racordarea sediului firmei şi a restaurantului Crown. Asta, în timp ce petiţiile locuitorilor din strada Şcoalelor, Piaţa 22 Decembrie şi din zona de case din centru sunt respinse. "Strada este inclusă în zona unitară A, în care, potrivit legislaţiei în vigoare, administraţia publică poate promova doar soluţia de  asigurare a încălzirii prin sistemul centralizat de încălzire", răspunde sec Primăria.

Totul pentru CET!

Zonele unitare de încălzire au fost instituite prin Hotărârile de Consiliu Local 517 şi 863 din 2013. În zona A, ce cuprinde toate străzile cu conducte de termoficare, a fost interzisă debranşarea de la reţea şi s-a instituit monopolul operatorului centralizat de încălzire, pe atunci Electrocentrale. Singurii care puteau opta pentru alternativa pe gaz au fost orădenii din zonele de case, neatractive pentru CET datorită consumurilor mici, care au rămas în zona B.

Măsura a vizat protejarea operatorului centralizat, care risca să se prăbuşească dacă orădenii s-ar fi debranşat masiv, speriaţi de scumpirea gigacaloriei. Clienţii CET ar fi rămas, de data asta ei, fără soluţii. "Nu putem risca să rămână fără căldură orădenii care nu au bani să-şi cumpere centrale pe gaz", motiva primarul Ilie Bolojan.

În plus, Primăria a protejat operatorul centralizat pentru că de stabilitatea acestuia depinde obţinerea finanţării de 77 milioane euro pentru construirea noului CET pe gaz şi pentru reabilitarea a 17,5 kilometri de reţele. "Finanţatorul european ne-a transmis clar: «Vă dăm fonduri pentru modernizarea sistemului de termoficare dacă garantaţi că are clienţi şi că banii nu se cheltuie aiurea»", spune viceprimarul Florin Birta (foto). Aşa că Primăria a legat orădenii de CET...

Lista la secret

Birta are o explicaţie şi pentru dubla măsură instituită pe străzi ca Buzăului, unde doar unii locuitori au primit aviz de racordare la gaz. "Probabil s-au legat la reţea înainte de instituirea zonelor unitare din 2013". Vicele nu are însă nicio explicaţie a faptului că avocatul Doseanu a primit avizul de racordare în 2015. "Voi verifica. Dacă funcţionari din Primărie au eliberat avize ilegal vor răspunde", promite el.

La fel, nu poate explica nici absenţa de pe site-ul Primăriei a listei cu străzile unitare de încălzire. Orădeanul care vrea să ştie dacă poate renunţa la CET trebuie să ceară Certificat de Urbanism. "Probabil e o scăpare, lista ar trebui să fie pe site". În apărarea subalternilor, Birta spune că aceasta e, oricum, depăşită. "Acum se redesenează zonele unitare de încălzire. Există străzi pe care ştim că Termoficare nu va avea reţele, pentru că nu este rentabil, dar locuitorii lor nu se pot lega la gaz pentru că sunt în zona unitară A".

În retragere

Termoficare a comandat în primăvară un studiu care să stabilească zona rezervată CET astfel încât sistemul să poată fi exploatat cât mai eficient, iar situaţiile în care vecinii primesc soluţii diferite să fie eliminate. Documentul trebuie finalizat până la sfârşitul lunii iulie, pentru a fi dezbătut înainte de intrarea în Consiliul Local, programată pentru septembrie. "Studiul iniţial a fost făcut să garanteze câţi mai mulţi consumatori, fără să ţină seamă nici de preferinţele cetăţeanului, nici de eficienţa economică", recunoaşte directorul Stănel Necula (foto).

Acum, CET-ul vrea să renunţe la consumatorii din zonele de case de la capete de reţea, unde consumul e mic, reclamaţiile multe şi pierderile mari. "Vom conveni o perioadă de 2-3 ani în care să treacă pe alte soluţii de încălzire", spune Necula. Spre exemplu, Termoficare ia în calcul renunţarea la zona de case delimitată de bulevardul Ştefan cel Mare şi linia ferată, cu străzi precum Martin Andersen Nexo, Caraiman şi Lăcrimioarelor. La fel, va lăsa cartierul Grigorescu în afara zonei unitare A, care va avea graniţă pe şoseaua de centură.

Un caz aparte îl constituie căminul de nefamilişti din strada Moreni, pe care CET îl va debranşa pentru a desfiinţa 1,7 kilometri de conducte vechi, dar pe care îl va păstra de client. "Vom implementa un sistem de încălzire cu două centrale electrice în cascadă, din care a doua va intra în funcţiune doar iarna", spune Necula. Directorul susţine că investiţia se va amortiza din eliminarea pierderilor prin desfiinţarea reţelei din zonă.

Adio, puncte termice!

În schimb, Termoficare va "smântâni" piaţa concentrându-se pe fostele zone industriale reconvertite în cartiere de blocuri. Printre altele, va încălzi viitorul cartier Universitate, cu peste 1.500 de apartamente, cele 1.000 de unităţi locative construite de Prima Kapital în strada Oneştilor şi alte 260 pe care Compania de Construcţii Rezidenţiale AG le ridică în strada Ion Bradu.

"Avem semnate protocoale cu toţi dezvoltatorii. Noi facem gratuit proiectarea utilităţilor, iar Primăria trage conductele până la limita de proprietate", zice Necula. CET-ul va renunţa la Punctele Termice de cartier în favoarea modulelor termice la nivel de scară. "Modulele au avantajul de a livra apă caldă mult mai repede, pentru că o prepară pe loc, şi de a afecta, în caz de avarie, un număr mai mic de consumatori", spune directorul.

Modulele vor fi amenajate de dezvoltatori, caz în care locuitorii vor plăti gigacaloria cu 210 lei, sau de Termoficare, situaţie în care preţul urcă la 240 lei, la fel ca în restul oraşului. Indiferent cine plăteşte, CET-ul câştigă. Doar nu modifică degeaba zonele unice...

TREI SFERTURI

145.000
orădeni sunt legaţi de sistemul centralizat de termoficare impus prin zona unitară A

ATENŢIE, GAZE!
Distrigaz pregăteşte reţelele

Distrigaz Vest Oradea a investit anul trecut 12 milioane lei în construcţia de reţele, iar anul acesta va derula lucrări de încă 16 milioane lei pe 27 străzi. Până acum, a finalizat 11 kilometri de reţele în cartierul Tineretului şi pe străzile Colinelor, Răspântiilor, Renaşterii, Oncea, Czaran Gyula, Daliei şi Paleului. Compania îşi extinde reţelele şi pe Făcliei, Clujului, Iuliu Hossu, Radu Enescu, Coriolan Pop şi Constantin Tănase, şi proiectează noi conducte pentru zone ca Episcopia, Colinelor, Răspântiilor, Seleuşului, Războieni şi Căprioarei.

De altfel, operatorul s-a pregătit de retragerea strategică a Termoficare prin extinderea reţelelor pe străzi ca Martin Andersen Nexo, Caraiman şi Lăcrimioarelor. "Până acum s-a executat conducta de gaze, s-au proiectat branşamentele şi avem solicitări din partea clienţilor în curs de racordare", arată un comunicat al societăţii.