După șapte ani de când acumularea de la Leșu a fost golită pentru lucrări de consolidare, care însă doar au început și apoi au fost sistate, Administrația Bazinală de Apă Crișuri anunță că va primi bani prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru această investiție.

„Administrația Bazinală de Apă Crișuri a pregătit un portofoliu de șase acumulări care vor beneficia de finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență  (PNRR). Printre primele proiecte care va beneficia de finanțare este cel care vizează îmbunătățirea condițiilor de exploatare în siguranță a acumulării Leșu din județul Bihor. Amplasat pe Valea Iad, amonte de localitatea Remeți, barajul acumulării, având o înălțime de 60,50 m și o lungime la coronament de 180 m, va fi reabilitat după cele mai moderne standarde”, a transmis ABA Crișuri.

Început și abandonat

Golit încă din 2015, pentru că avea exfiltrații foarte mari care amenințau funcționarea în siguranță, barajul Leșu este una dintre investițiile ratate ale ABA Crișuri.

În anul în care barajul a fost golit, directorul Pásztor Sándor anunța că instituția a alocat 5 milioane lei pentru începerea reparațiilor la baraj, iar valoarea totală, de 35 milioane lei, urma să fie decontată din fonduri europene.

Fără să mai spună vreo vorbă, ABA Crișuri a ratat oportunitatea europeană: n-a reușit să „prindă” banii nerambursabili, proiectul fiind respins, așa că a abandonat lucrările, în ciuda importanței acestui baraj pentru județul Bihor.

Acum, lucrările vor fi reluate, susține instituția, valoarea investiției fiind de 96.637.013 lei, cu termen de realizare anul 2026. În prezent, ABA a demarat procedura de achiziție a serviciilor de proiectare.

Cu laser-scaner în baraj

„Pentru creșterea gradului de siguranță în exploatare și asigurarea unui ciclu de funcționare de 30 ani, sunt necesare lucrările ample de reabilitare și înlocuire a componentelor hidrotehnice. În conformitate cu legislația în vigoare, până în prezent s-a făcut expertiza cu scopul de a evalua starea tehnică a lucrărilor existente, precum și formularea de concluzii și recomandări referitoare la măsuri sau soluții de intervenție necesare îmbunătățirii condițiilor de funcționare în siguranța a acumulării. Pentru exploatarea barajului la parametrii nominali, se va asigura în primul rând etanșeitatea măștii amonte cu o geomembrană și înlocuirea echipamentelor hidromecanice. Monitorizarea comportării barajului va presupune urmărirea cu laser-scaner a deformațiilor măștii, iar independența energetică necesară pentru funcționarea echipamentelor se va asigura prin panouri fotovoltaice”, a declarat Pásztor Sándor, director ABA Crișuri, potrivit comunicatului.

Acumularea Leșu a fost executată și pusă în funcțiune în perioada 1973-1978 ca acumulare permanentă, cu un rol multiplu: de apărare împotriva inundațiilor a localităților Remeți, Munteni, Bulz, Bratca și Bălnaca, de alimentare cu apă, pentru amenajare piscicolă și de producere de energie electrică.

ABA Crișuri a mai pregătit proiecte pentru finanțare prin PNRR pentru acumulările Sălard și Tămașda (județul Bihor) și Chigher, Șicula și Zerindu Mic (Arad). „Lucrările vizează zonele prioritare de intervenție, așa cum au fost identificate pe baza planurilor de prevenire și reducere a riscului la inundații”, a mai transmis instituția.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!