Ce nu faci la timp s-ar putea să nu mai poți face. Este cazul reparațiilor la barajul Leșu, golit în urmă cu un deceniu fiindcă nu mai putea fi exploatat în siguranță, cu prețul renunțării la posibilitatea de a mai stoca rezerve de apă.
Cel mai recent proiect de reabilitare a barajului, pentru care anul trecut a fost aprobată o finanțare de aproape 200 milioane lei din fonduri europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este în pericol de a fi abandonat, în aceeași situație fiind și alte 5 proiecte pentru permanentizarea a tot atâtea acumulări din Bihor și Arad. Motivele? Proiectele au fost urnite cu întârziere, iar banii pot fi cheltuiți doar până în vara lui 2026, astfel că, pentru a nu fi pierduți, ar putea fi redirecționați pentru o nouă urgență - apărarea.
Încă un eșec al statului: fiindcă nu și-a făcut treaba la timp, acum a ajuns să aleagă între consolidarea rezervelor de apă, tot mai importante din cauza secetelor, și creșterea capacităților de apărare, necesare și acestea pe fondul tensiunilor geopolitice.
„Se dorește oprirea”
„Am simțit că de la nivel central se dorește oprirea acestor lucrări și de a dirija banii într-o altă direcție”. Cu aceste cuvinte a anunțat joia trecută directorul general al Administrației Bazinale de Ape Crișuri, Pásztor Sándor (foto), că proiectul reabilitării barajului Leșu ar putea fi blocat înainte ca lucrările să înceapă.
Invitat în ședința Colegiului Prefectural - care reunește șefii instituțiilor guvernamentale din județ - ca să prezinte stadiul realizării proiectelor derulate cu fonduri europene, Pásztor a arătat că proiectul pentru barajul Leșu este în pericol să fie stopat, odată cu întregul program derulat la nivelul întregii țări de Administrația Națională Apele Române pentru reabilitarea a 13 baraje, cu fonduri de 250 milioane euro din PNRR.
Or, dacă acest lucru se va întâmpla, lucrările nu vor mai putea fi făcute în viitorul previzibil, din simplul motiv că statul nu are bani pentru așa ceva, la fel cum n-a avut nici până acum. „Nu vom mai avea acești bani. Banii ANAR pentru investiții pe ape pentru toată țara sunt 66 milioane lei, deci este imposibil de a rezolva această problemă din banii statului român. Numai repararea barajului Leșu înseamnă peste 200 milioane lei”, a spus Pásztor.
„Durerea județului”
Directorul a afirmat că ABA Crișuri are în portofoliu 21 de proiecte cu fonduri UE, mai multe decât toate celelalte 11 administrații bazinale din țară, în valoare totală de peste 100 milioane euro. O parte sunt cu fonduri PNRR de 90 milioane euro, iar cel mai important vizează reabilitarea barajului Leșu.
„Durerea județului Bihor este barajul Leșu”, a spus Pásztor, referindu-se la faptul că acumularea - construită în anii 70 pentru stocarea a 29 milioane mc de apă, apărarea de inundații a localităților Remeți, Munteni, Bulz, Bratca și Bălnaca, dar și pentru producția de energie electrică la hidrocentrala din Munteni - a fost golită în 2015, din cauza exfiltrațiilor de apă masive, de 1.000 litri pe secundă, iar soluția de finanțare a lucrărilor cu bani europeni a fost stabilită abia anul trecut.
„Am obținut finanțarea (n.r. - prin PNRR), pare foarte simplu (n.r. - ca proiectul să fie pus în aplicare), dar nu este deloc simplu”, a spus șeful ABA Crișuri. Nu a precizat motivul, însă a arătat că, pentru a-l „salva”, a făcut demersuri la mai multe ministere - Mediu, Fonduri Europene, Dezvoltare și Finanțe -, ba și la președintele interimar Ilie Bolojan. Scopul acestora doar l-a sugerat: fie să convingă autoritățile să nu anuleze programul, așa cum a aflat că este posibil, fie să scoată din program proiectul pentru barajul Leșu, afirmând că a garantat în scris că, odată pornite, lucrările ar putea fi gata anul viitor.
Întârziat din start
Cum s-a ajuns ca programul ANAR să fie în pericol de anulare, iar barajul Leșu să nu mai fie reparat? O explicație este birocrația. Constituite în statele UE pentru finanțarea de proiecte după pandemia de Covid, fondurile PNRR pot fi cheltuite doar până în august 2026. Dacă până atunci nu se finalizează lucrările prevăzute în proiecte, sumele trebuie restituite integral.
Or, reabilitarea barajului Leșu a fost aprobată de Consiliul Interministerial de Avizare a Lucrărilor Publice de Interes Național abia în aprilie 2024, când PNRR trecuse de jumătate din calendarul de implementare. Indicatorii tehnico-economici ai investiției, estimate la peste 199 milioane lei, au fost aprobați prin HG doar în iulie 2024. „În cel mai scurt timp posibil vom demara procedurile achiziției de lucrări și ne vom asigura că termenul de execuție de 13 luni se va respecta”, declara atunci șeful ABA Crișuri despre lucrările pentru etanșeizarea barajului, înlocuirea echipamentelor hidromecanice, monitorizarea comportării barajului cu laser-scaner, asigurarea independenței energetice cu panouri fotovoltaice și amenajarea unui sistem de colectare a deșeurilor plutitoare.
Foto: Ovi D. Pop
Licitația pentru desemnarea constructorilor a fost lansată de ANAR, însă doar în decembrie 2024, cu termen pentru depunerea ofertelor 31 martie 2025. Cum pentru evaluarea acestora ar fi necesară o lună, contractul de execuție ar putea fi semnat cel mai devreme în mai, ceea ce înseamnă că termenul de finalizare, de 13 luni, ar fi apropiat de luna august, ultima în care se pot cheltui banii PNRR.
Cu toate astea, șeful ABA Crișuri se arăta încă optimist. „Încă suntem deschiși (n.r. - licitația este în curs), credem că dacă luni deschidem ofertele și ne mișcăm repede, dacă reușim să adjudecăm în 2, 3, 4 săptămâni, atunci avem o șansă, și în aceste condiții se poate semna barajul Leșu”, a spus Pásztor. Omițând, totuși, un detaliu: dacă apar contestații, acestea ar urma să fie tranșate la CNSC și apoi chiar și în justiție, unde procesele durează.
„Eu am dorit ca cele 13 baraje să fie licitate de cele 8 administrații bazinale care au făcut proiectele, dar s-a dorit să facă ANAR licitația”, spune Pásztor despre lentoarea procedurilor.
„Nu este masa mea”
Șeful ABA Crișuri nu a dezvăluit în ședința Colegiului Prefectural cine anume „de la nivel central” ar bloca programul pentru reabilitarea barajelor și nici „direcția” în care s-ar urmări să se „dirijeze” fondurile PNRR astfel necheltuite.
Niciun oficial nu vrea să discute despre asta, dar surse din administrație spun că sumele ar urma să alimenteze programul ReArm, anunțat în luna februarie de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Layen, program care, în contextul riscului de extindere a conflictului din Ucraina, prevede posibilitatea de a fi cheltuite atât pentru cercetarea, dezvoltarea și producția din domeniul apărării, cât și pentru realizarea unor infrastructuri cu dublă utilizare, civilă și militară, cum sunt șoselele, aeroporturile și porturile.
Provocat de BIHOREANUL, Pásztor nici n-a confirmat, nici n-a infirmat că banii din PNRR ar urma să meargă la apărare, spunând că „nu este masa mea și nu trebuie să mă bag eu în asta”, dar și că își păstrează optimismul că licitația ANAR nu va fi anulată, iar lucrările pentru repararea barajelor vor fi începute. Dacă nu acum, nu se știe când ar mai exista o șansă la alte finanțări...
ÎNCĂ CINCI
Pentru mai multă apă
Pe lângă reabilitarea barajului Leșu, ABA Crișuri a obținut anul trecut aprobarea finanțării cu fonduri PNRR și a altor cinci obiective de investiții, pentru îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a unor acumulări nepermanente și transformarea în acumulări permanente, ca să poată stoca apă inclusiv pentru irigații.
Două astfel de acumulări se află în Bihor, la Sălard (pentru acesta costul proiectului este de 37,32 milioane lei) și în Tămașda (102,22 milioane lei), iar trei în județul Arad, în Zerindu Mic (37,23 milioane), Cigher (37,38 milioane) și Șicula (37,02 milioane lei), valoarea totală a investițiilor preconizate fiind, așadar, de 251,17 milioane lei. La aceste acumulări ar urma să fie executate lucrări precum aducerea la cotă a digurilor ori supraînălțarea acestora, refacerea pragurilor deversoare, consolidări de maluri ori reabilitări ale turnurilor de manevră.
Potrivit directorului ABA Crișuri, cele cinci proiecte sunt în faza de aprobare a indicatorilor tehnico-economici de către Comisia Tehnico-Economică a Ministerul Mediului. Mai aproape de start decât de final, iar numărătoarea inversă pentru cheltuirea banilor continuă...