Angajații a 41 de primării de comune din Bihor, aproape jumătate din cele 90 existente în județ, intră de vineri într-o grevă parțială, ca reacție de împotrivire la măsurile de diminuare a personalului anunțate de Guvernul Bolojan.
„Nu vom mai interacționa direct cu publicul timp de două zile”, spune liderul județean al sindicatului Salariaților Comunelor din România, Sorin Husăsan.
Protest în reluare
Sindicatul Salariaților Comunelor din România (SCOR), la care sunt afiliate 41 din cele 90 de primării comunale din Bihor, a anunțat că începând de vineri angajații primăriilor de comune din toată țara intră în grevă „pe termen nedeterminat”, ca urmare a măsurilor anunțate din Pachetul 2 de reforme al Guvernului, care vizează administrația.
„Pentru că guvernanții își mențin planul de reducere a salariaților din primăriile de comune, s-a decis că nu vom mai interacționa direct cu publicul timp de două zile, azi și luni. Ulterior, vom vedea ce alte forme de protest vom adopta”, a declarat BIHOREANULUI șeful SCOR Bihor, Sorin Husăsan, secretar general al comunei Batăr.
Această formă de protest survine după ce la începutul celei de-a doua decade a lunii iulie sindicaliștii SCOR au derulat o „grevă de avertisment” de două ore, lucrând doar în birouri, nu și cu cetățenii.
„Demolează primăriile”
Potrivit unui comunicat al SCOR, măsurile din Pachetul 2 al Guvernului „demolează primăriile comunelor și ale orașelor mici”.
„Cu o medie a funcționarilor publici de 9,78 / primărie comunală, numărul acestora se va reduce brutal cu încă 25% din ceea ce a mai rămas după reducerea de 10% de anul trecut. În timp ce reducerea personalului în structurile centrale, promisă a fi de 20%, trenează, la nivelul comunelor fiecare al treilea salariat trebuie să plece, deși aceștia sunt cel mai prost plătiți dintre toți bugetarii”, acuză sindicaliștii din primăriile comunale.
Potrivit SCOR, după ce a promis preluarea asistenților personali ai persoanelor cu handicap la bugetul de stat, Guvernul a modificat proiectul de lege și cei 60.000 de asistenți personali din întreaga țară ar rămâne în sarcina primăriilor. „Dublând cheltuiala aparentă cu salariile, acest artificiu va face ca majoritatea primăriilor comunale să pară că nu-și pot acoperi salariile din impozitele și taxele locale, ducându-le la jignitoarea invenție a premierului Ilie Bolojan – „meniul pentru săraci”, grila de salarizare specială numai pentru primăriile cu buget redus”, se arată în comunicatul sindicatului SCOR.
„Epurare politică”
Totodată, funcționarii din primării acuză că sunt discriminați față de cei din consiliile județene și susțin că sunt vizați de „cea mai pură formă de epurare politică”, deși măsurile ar urma să se aplice administrațiilor locale indiferent de culoarea politică a primăriilor.
„Cu sfidare și aroganță pe față, consiliile județene sunt expres exceptate de la această regulă, deși niciun consiliu județean nu-și acoperă salariile din veniturile proprii, ci doar din cotele defalcate din impozitul pe venit colectat în comunele și orașele județului”, susține SCOR.
Sindicaliștii acuză, de asemenea, introducerea „jumătății de funcționar public” prin transformarea unor posturi întregi în posturi cu jumătate de normă, catalogând și acest lucru ca fiind „cea mai pură formă de epurare politică a funcționarilor care apără legalitatea execuției bugetare, a achizițiilor publice, a urbanismului sau a actelor administrative”.
Se taie 40.000 de posturi
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a detaliat joi seară, într-o emisiune la Digi24, reforma administrației publice, care prevede reducerea cu 25% a posturilor din primării și restructurarea Poliției Locale, măsuri care vor elimina peste 40.000 de posturi în 2025.
Întrebat despre procentul de reducere a angajaților primăriilor, Cseke Attila a răspuns că formula finală este de „minus 25%” și că aceasta s-a stabilit în urma întâlnirilor cu structurile asociative ale primarilor din România.
Ministrul a explicat că reducerea se calculează raportat la evidența populației.
Referitor la modul de aplicare, Cseke Attila a precizat că primăriile care s-au „gospodărit eficient" și nu au organigrama plină nu vor trebui să facă reduceri ample sau să concedieze angajați. În schimb, acolo unde organigrama este completă, „această reducere cu 25% înseamnă reorganizarea personalului și a activității”.
Întrebat despre totalul posturilor eliminate, Cseke Attila a confirmat că se vor elimina „puțin peste 40.000 de posturi”, incluzând aici și reducerea de la cabinetele aleșilor locali (aproximativ 6.000 posturi), și cea de la Poliția Locală (peste 4.000 posturi).
Nu mai sunt bani
La finele lunii iulie, într-o întâlnire cu reprezentanții administrațiilor locale despre reducerea cheltuielilor prin diminuarea numărului de angajaţi în primării şi consilii judeţene, premierul Ilie Bolojan le-a spus acestora că statul nu are suficienți bani pentru a asigura cheltuielile unei mari părți a administrației publice.
„Statul român nu mai are capacitatea financiară să susţină în continuare cheltuielile actuale cu administraţia publică. Avem acum oportunitatea, prin reforma administraţiei locale, să corectăm acumulările negative”, a declarat atunci premierul.