"Şantajul" este atât de vechi încât a devenit cutumă. Cetăţeanul care are un loc de casă pe care vrea să construiască sau un amplasament pe care vrea să îl parceleze este obligat să cedeze Primăriei teren pentru drum. Altfel, nu primeşte autorizaţie de construire!
Trocul "teren contra acte" s-a împământenit atât de puternic încât nimeni nu-l pune în discuţie. "Este un lucru perfect normal să dai teren dacă vrei autorizaţie de construire. De când sunt în Primărie n-am avut nicio reclamaţie pe această temă", spune primarul Florin Birta. Înalta Curte este, însă, de altă părere...
Un troc ilegal!
Lovitura a venit săptămâna trecută de la instanţa supremă, prin ricoşeu. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat decizia 543 din 17 martie 2022, dată într-un proces intentat de un cetăţean Primăriei Cluj, prin care hotărăşte că autorităţile locale nu pot condiţiona acordarea autorizaţiei de construire de cererea de la solicitant a unei părţi de teren.
Practica, instituită de majoritatea administraţiilor locale din ţară, prevede că solicitanţii care doresc să îşi ridice o casă sunt obligaţi să pună la dispoziţia primăriilor, prin servitute publică, donaţie sau renunţare, terenul pentru drum. Suprafaţa cedată variază de la câţiva zeci la sute de metri pătraţi, în funcţie de suprafaţa parcelei, frontul stradal şi lăţimea drumului public prevăzută în Planul Urbanistic General.
Astfel, proprietarul este silit să renunţe la o proprietate a cărei valoare poate varia până la câteva mii de euro, lucru remarcat de instanţă. "Reclamanta este îndreptăţită la obţinerea unei juste despăgubiri, în condiţiile în care dreptul la proprietate, un drept fundamental reglementat de dispoziţiile art. 44 din Constituţia României, i-a fost încălcat de către pârâte (n.r. Municipiul şi Consiliul Local Cluj Napoca)", scrie sentinţa.
Judecătorii au apreciat condiţionarea ca nelegală, au declarat nulă declaraţia notarială prin care clujeanul renunţa la dreptul de proprietate în lipsa "unei prealabile şi juste despăgubiri" şi a obligat Primăria la plata a 7.500 euro pentru cei 43 mp de teren. Iar, în cazul unor procese similare, şi alte primării ar putea ajunge în aceeaşi situaţie...
"Să terminăm cu donaţiile!"
Trocul funcţionează în Oradea de ani de zile. Primele dezbateri în Consiliul Local datează din 2016. Jurist de profesie, consiliera PSD Adelina Coste, între timp decedată, le cerea colegilor "să terminăm cu donaţiile, singura cale legală este exproprierea cu o justă despăgubire!". Ulterior social-democraţilor li s-au alăturat şi 
consilierii UDMR. "Toate materialele privind donaţiile de terenuri nu le vom vota", spunea fostul consilier Huszár István.
Opoziţia este de aceeaşi părere şi astăzi. "Nu e normal să condiţionezi emiterea unei autorizaţii de construire de donarea de teren pentru drum. Drumul nu-l faci doar pentru donatori, ci pentru toţi cei care trec pe el", zice PSD-istul Liviu Sabău Popa (foto).
"UDMR nu va vota astfel de materiale. Primăria să discute cu cetăţenii, nu să-i oblige să doneze teren", spune şi consilierul local Szabó József.
Un milion de euro pe an!
În ciuda opoziţiei, Consiliul Local preia terenuri pe bandă rulantă cu ajutorul majorităţii zdrobitoare a reprezentanţilor PNL. La fiecare şedinţă ordinară, liberalii aprobă măcar 10 donaţii de terenuri făcute de orădeni în zone în care vor să îşi parceleze tere
nuri sau speră să atragă reţelele de apă, încălzire sau drumuri. Anul acesta, municipalitatea a preluat deja 15.000 mp de teren, media anuală fiind de 23.500 mp.
Cum Primăria nu ţine evidenţa valorii terenurilor primite, nimeni nu ştie de ce sume sunt văduviţi proprietarii. "Donaţia nu are un preţ, aşa că nu apare nicăieri în documente valoarea terenului", explică secretarul CL, Eugenia Borbei (foto).
Dacă luăm în calcul un tarif minim de 40 euro pe metru pătrat de teren, mult sub preţul pieţei, municipalitatea câştigă anual terenuri de circa un milion de euro. Sau, mai corect, le pierd orădenii...
"Nimeni nu a reclamat!"
E greu de crezut că un orădean poate scăpa cu parcela întreagă. "Donaţiile de terenuri intervin în toate situaţiile în care persoana care solicită autorizaţia doreşte să construiască pe o parcelă care nu are reglementat încă profilul stradal", spune arhitectul-şef al Oradiei, Radu Fortiş. Altfel spus, acolo unde nu a stabilit lăţimea drumului, Primăria le impune orădenilor să pună la dispoziţia ei suprafaţa maximă prevăzută în Planul Urbanistic General. Anul acesta, municipalitatea a preluat deja 82 de amplasamente, faţă de 96 în 2021.
În ciuda evidenţei, primarul Florin Birta (foto) spune că schimburile "teren contra autorizaţie" sunt "perfect normale". "Nu avem niciun proces prin care orădenii să reclame că au donat oraşului parcele de teren pentru ca pe ele să se amenajeze drumuri". Mai mult, edilul susţine că va menţine mecanismul, căci el foloseşte, de fapt, orădeanului. "Sunt foarte multe cazuri de construcţii ridicate fără a ţine cont de lăţimea drumului, după care, la asfaltarea acestuia, oamenii vin şi spun: «Nu-mi demolaţi gardul. Dacă ştiam, îl retrăgeam de la stradă». Aşa, evităm astfel de situaţii", zice Birta.
Pe spinarea orădenilor
Adevărul este că părerile sunt împărţite. Majoritatea orădenilor preferă să renunţe la parcele în speranţa că Primăria le va aduce cândva asfalt până lângă casă. "Nu am ce să spun. Am dat din teren, că aşa face toată lumea", zice un orădean.
Inclusiv dezvoltatorul imobiliar Ştefan Kopányi (foto), care controlează grupul Prima Developement, cu peste 3.000 de apartamente ridicate în Oradea, acceptă trocul. "A fost când am donat la o singură lucrare zeci de mii de metri pătraţi, în valoare de sute de mii de euro, dar eu nu văd în asta o impunere. Şi în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară este la fel". Firma oricum nu rămâne cu paguba. "Costurile acestea intră în preţul apartamentelor şi sunt acoperite de cumpărători", explică Kopányi.
"Nu este corect"
De cealaltă parte, Beniamin Rus (foto), proprietarul grupului de firme Selina, este împotriva mecanismului. "Nu e corect ca Primăria să îţi condiţioneze acordarea unui document de donarea unei suprafeţe. Ai dat bani pe acel teren...". Constructorul duce raţionamentul chiar mai departe: "Primăria ar trebui să îşi asume nu doar costurile cu terenul, dar şi pe cele cu reţeaua de utilităţi până la limita de proprietate, nu să aştepte să le primească donaţie".
Rus a făcut un calcul potrivit căruia, dacă ar plăti pentru utilităţile preluate de la dezvoltator într-un cartier de blocuri, municipalitatea şi-ar amortiza investiţia în 6 ani din facturile de apă şi căldură ale proprietarilor apartamentelor. "Prin comparaţie, dacă ridici un magazin, îţi recuperezi investiţia în 11 ani, iar dacă lucrezi cu banca abia în 13 ani", spune Rus.
Dar Primăria Oradea vrea să câştige acum şi aici. Dacă se poate cât mai mult, cu o investiţie cât mai mică...
NOI VREM PĂMÂNT!
Insistă pentru donaţii
Primarul de Oradea, Florin Birta, spune că toate administraţiile locale din România le cer celor care construiesc să doneze terenul pentru drum. "Dacă nu sunt în proprietatea terenului, primăriile nu au cum amenaja infrastructura de reţele şi drumuri care să crească nivelul de confort al cetăţenilor".
De aceeaşi părere sunt şi primarii comunelor limitrofe. "Noi nu le cerem oamenilor să doneze teren primăriei, dimpotrivă, ei vin şi ne cer să-l preluăm ca să îl poată parcela şi vinde", spune primarul de Sânmartin, Cristian Laza. Comuna nu are bani ca să înlocuiască mecanismul donaţiilor cu cel al exproprierilor. "La cât costă proprietăţile în Sânmartin, în fiecare an acolo s-ar duce jumătate din bugetul Primăriei".
Primarul de Sântandrei, Ioan Mărcuş, este chiar radical: "Adică noi să plătim cu zeci de mii de euro terenul privat al cuiva, iar apoi să-i facem pe el drum... Unde este logica? Dacă doresc să parceleze, să doneze teren pentru drum! Nu există câştig fără cheltuială".
De altfel, au existat situaţii în care unele primării chiar au respins preluarea unor terenuri. "Conform PUG-ului, în Cihei lăţimea minimă a drumurilor este de 9 metri. Există un drum privat, lat de numai 6 metri, pe care nu îl putem prelua, în ciuda insistenţelor locuitorilor. Îmi pare rău pentru cei care nu pot beneficia de investiţii în canalizare şi gaz, dar nu avem de ales", spune primarul de Oşorhei, Ioan Gligor.