Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat, pentru consultare, documentația transmisă de autoritățile din Ungaria privind proiectul drumului expres M44 Békéscsaba - Salonta, investiție care ar urma să ducă autostrada maghiară până la frontiera cu România.
Documentele au fost transmise de autoritățile din Ungaria în cadrul procedurii prevăzute de Convenția Espoo, care reglementează evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Practic, pentru că proiectul se oprește la granița româno-maghiară și poate interesa comunitățile din Bihor, publicul din România poate formula observații.
Drum de 43 kilometri
Potrivit rezumatului non-tehnic al studiului de impact, proiectul vizează construirea unui tronson de circa 43 de kilometri între Békéscsaba și frontiera de stat, în direcția Nagyszalonta, adică Salonta. Drumul este proiectat la profil de 2x2 benzi, fără bandă de urgență, cu o lățime a coronamentului de 20 de metri.
Traseul ar porni din zona autostrăzii M44 deja construite, în apropiere de Békéscsaba, și ar continua spre graniță, trecând pe lângă localități precum Doboz, Sarkad, Méhkerék și Újszalonta. Documentația analizează două variante de traseu, V01 și V02, cu lungimi ușor diferite, ambele de aproximativ 43 km.
În zona de graniță, proiectul prevede un nod rutier între Újszalonta și Méhkerék, o stație pentru verificarea camioanelor pe ambele sensuri de mers și benzi de accelerare și decelerare care continuă spre frontieră. Potrivit documentației, autostrada M44 ar intra în România la km 43+044 în varianta V01, respectiv la km 43+431 în varianta V02, fără ca un complex de trecere a frontierei să fie amplasat pe teritoriul Ungariei.
Ulterior, această autostradă ar urma să fie conectată la drumul expres Oradea-Arad.
Termene: 2030 și 2033
Documentele din Ungaria arată că proiectul se află încă în etapa de pregătire, care include studiul de impact asupra mediului, obținerea autorizației de mediu, dar și elaborarea planurilor de autorizare și execuție.
Potrivit estimărilor din studiul de impact, prima etapă a proiectului ar putea fi finalizată cel mai devreme în 2030, iar a doua etapă ar urma să fie predată în 2033.
Rezumatul studiului de mediu publicat de autoritățile din Ungaria:
Ce impact ar avea
Documentația de mediu arată că traseul traversează zone agricole, canale, cursuri de apă și zone aflate în apropierea unor situri Natura 2000. Printre lucrările importante se numără poduri, pasaje, noduri rutiere, o zonă de odihnă complexă, una simplă și pasaje pentru animale sălbatice.
În analiza impactului transfrontalier, autorii studiului susțin că nu se anticipează efecte semnificative asupra României. Potrivit documentului, pe baza studiilor efectuate, nu este preconizat niciun impact care să necesite măsuri speciale de atenuare în context transfrontalier.
Totuși, studiul ia în calcul efecte obișnuite pentru un astfel de șantier și pentru exploatarea ulterioară a drumului: zgomot, praf, trafic, modificări asupra peisajului, traversări de cursuri de apă și posibile efecte asupra faunei. Documentația propune măsuri de protecție, inclusiv lucrări de drenaj, pasaje pentru animale, protecții împotriva zgomotului și amenajări peisagistice.
Bihorenii pot trimite observații
Publicul interesat poate transmite comentarii, observații sau propuneri justificate în termen de 30 de zile calendaristice de la publicarea documentelor pe site-ul Ministerului Mediului.
Observațiile pot fi depuse în scris la sediul MMAP din București, Bulevardul Libertății nr. 12, Sector 5, sau trimise pe e-mail la adresele: [email protected], [email protected] și [email protected].