Vicepremierul Tánczos Barna a afirmat vineri că Barajul Leșu este singurul din România care beneficiază de reabilitare cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență.
La Leșu, lucrările în valoare totală de 206 milioane lei au ajuns la un stadiu de circa 20% și vor trebui finalizate până în august 2026.
7 proiecte prin PNRR la ABA
Într-o conferință de presă susținută la sediul Prefecturii Bihor, alături de prefectul Marcel Dragoș, la care au asistat și reprezentanți ai unor instituții ca Administrația Bazinală de Apă Crișuri, Direcția Silvică și Garda Forestieră, Tánczos Barna a dat Bihorul ca exemplu de mobilizare în atragerea fondurilor nerambursabile, inclusiv prin PNRR.
„Am făcut o scurtă vizită la Oradea, în județul Bihor, pentru a vedea câteva lucrări care sunt finanțate, în primul și în primul rând, din PNRR. La ABA Crișuri este, fără doar și poate, exemplul pozitiv de «uite că se poate»”, a început vicepremierul.
El a continuat, spunând că „ABA Crișuri este un exemplu pozitiv, pentru că are în continuare 7 proiecte în PNRR, aproape singurele proiecte care au rămas în finanțare la Apele Române”.
Prezent la conferință, Pásztor Sándor, directorul ABA Crișuri, a subliniat că s-au făcut demersuri pentru ca aceste proiecte să fie „puse în siguranță”, dat fiind că în această perioadă se determină ce investiții mai pot fi realizate prin PNRR, dat fiind termenul limită august 2026.
Un singur baraj
În total, ABA Crișuri are în derulare proiecte de 400 milioane lei, dintre care o parte prin PNRR, inclusiv Barajul Leșu. Este singurul baraj din țară aflat în proces de consolidare prin acest program.
„Eu țin minte că, acum patru ani, când am fost aici, pe malul Crișului Repede, tocmai lucram la pregătirea PNRR-ului pe domeniul de apă, ANAR, tot ce însemna finanțare, și pornisem atunci cu 20 de poldere și 20 de baraje la nivel național. Între timp, după ce am plecat noi de la guvernare, s-a modificat PNRR-ul și a fost redus acest număr la 13 baraje. De la 13 baraje s-a redus la un baraj, Leșu. Celelalte toate se pierd și este păcat, este o pierdere uriașă pentru sistemul de administrare a bazinelor ANAR pe termen mediu și lung”, a declarat Tánczos Barna.
„Apele Române au pierdut peste 300 milioane de euro din PNRR”, a adăugat el.
De altfel, la începutul acestei luni, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, a lansat acuzaţii dure la adresa Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), criticând instituția că nu a atras bani din fondurile disponibile prin PNRR pentru investiţii esenţiale în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor. Buzoianu a trimis Corpul de Control la ANAR și în condițiile în care, deși își prevăzuse în buget 75 milioane lei pentru achiziția unui sediu nou, ANAR plătește chirile de 54.000 euro pe lună pentru sediul din București.
Vizită pe șantier. Lucrările, la 20%
Vicepremierul a mai precizat că va efectua o vizită la Barajul Leșu pentru a verifica stadiul lucrărilor și a discuta cu autoritățile locale despre eventualele nevoi de sprijin pentru finalizarea proiectului.
„Trebuie să ne concentrăm pe proiectele care pot fi finalizate”, a subliniat Tánczos Barna, amintind că termenul pentru implementarea investițiilor finanțate prin PNRR este sfârșitul lunii august 2026.
Potrivit lui Pásztor Sándor, directorul ABA Crișuri, lucrările au ajuns la circa 20% la Barajul Leșu. „Lucrăm în două, trei schimburi. Vom termina lucrările”, a precizat Pásztor.
Printre celelalte lucrări finanțate prin PNRR și derulate de ABA Crișuri se numără îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a acumulării Sălard (37 milioane lei, stadiu 25%), precum și crearea de piste de biciclete pe circa 91 kilometri în Bihor, Satu Mare și Arad (92 milioane lei, stadiu lucrări: 38%).
În Bihor se derulează totodată o serie de proiecte prin PNRR privind împădurirea sau reîmpădurirea mai multor hectare de teren, prin Direcția Silvică și Garda Forestieră.
Merită precizat că Ministerul Fondurilor Europene finalizează zilele acestea lista proiectelor care pot fi păstrate pentru finanțarea prin PNRR, după care aceasta va fi supusă aprobării Guvernului, urmând ca proiectele selectate să fie implementate până la sfârșitul lunii august 2026. Alte proiecte, în faze incipiente, nu vor mai putea fi realizate prin acest program, dar se va încerca „trecerea” unora dintre ele pe alte surse de finanțare.
UPDATE: Vicepremierul Tánczos Barna, la Barajul Leșu
„Vicepremierul Tánczos Barna a fost azi pe șantierul de la barajul acumulării Leșu”, a transmis sâmbătă ABA Crișuri, pe Facebook.
„Se lucrează intens pentru un obiectiv important din infrastructura lucrărilor hidrotehnice administrate de Apele Române Crișuri”, au mai precizat reprezentanții instituției.
