Numai în primele 9 luni ale acestui an, în Bihor s-a înregistrat un număr alarmant, 191, de ordine de protecţie împotriva unor indivizi acuzaţi de violenţe sau hărţuire, măsurile fiind menite să protejeze victimele şi să oblige agresorii să stea departe de acestea. În aceeaşi perioadă, instanţele din judeţ au plasat în arest la domiciliu 41 persoane şi alte 101 sub control judiciar.
Până acum, toate aceste persoane erau monitorizate personal de poliţiştii birourilor de supraveghere judiciară, care vizitau inculpaţii acasă, îi strigau la poartă ori îi sunau. Total ineficient, căci le era aproape imposibil să verifice dacă agresorii respectă obligaţia de a sta departe de victime, dacă arestaţii la domiciliu nu ies din case ori dacă cei sub control judiciar, cu interdicţia de a pleca din judeţ ori din ţară, nu-şi fac bagajele şi dispar peste noapte.
Din 1 octombrie 2024, însă, sistemul de monitorizare electronică devine operaţional şi în Bihor, iar verificarea se va face mult mai simplu şi eficient: prin brăţări electronice cu GPS!
O lege fără proceduri
Utilizarea brăţărilor de monitorizare în anchete penale a apărut în 2014, odată cu actualizarea Codului de procedură penală. Până să se stabilească şi procedurile de lucru, au mai trecut însă 7 ani, cadrul pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare electronică (SIME) apărând abia în 2021, prin Legea 146 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale.
Implementarea efectivă a mai durat şi ea: abia în toamna lui 2022 sistemul a fost activat prima dată, doar în Bucureşti şi trei judeţe. În ianuarie 2024, SIME a devenit operaţional în alte 19 judeţe, în Bihor şi restul ţării fiind programat abia din 2025, dar termenul a fost devansat pentru 1 octombrie a.c. în contextul aderării României la spaţiul Schengen. Motivul? Controalele la frontierele maritime şi aeriene fiind ridicate, infractorii sub control judiciar, cu interdicţia de a părăsi ţara, puteau pleca în orice moment.
Dar chiar şi acum, la un deceniu de la legiferare, SIME este considerat proiect pilot căci, deşi legea impune utilizarea dispozitivelor "în proceduri judiciare şi executarea pedepselor penale", deocamdată se aplică doar în cele dintâi, supravegherea de la distanţă a unor deţinuţi ori a persoanelor eliberate condiţionat şi supuse unor interdicţii fiind, încă, amânată...
Victime ale indolenţei
Cert e că, până când SIME să devină operaţional şi în Bihor, cele mai expuse au fost victimele violenţei domestice. A fost şi cazul Adrianei Mezea, băgată în spital în 2019, cu maxilarul în bucăţi, după o bătaie ce i-a fost administrată în faţa blocului de fostul soţ, Călin Balint, cândva un interlop faimos, care ar fi trebuit să stea departe de ea, conform unei interdicţii impuse prin ordine de protecţie, tot din pricina unei bătăi.
Mai şocant a fost cazul fostului şef al Poliţiei Locale Oradea, Paul Kövér, care şi-a hărţuit fosta soţie, iar în ianuarie 2021 a înjunghiat-o de 5 ori în faţa blocului. Femeia a supravieţuit ca prin minune, însă a rămas cu traume majore, generate şi de temerea că agresorul o va lua de la capăt. Deşi a fost condamnat definitiv în 2022 la 5 ani de detenţie, iar după eliberare are interdicţia de a se apropia de ea vreme de alţi 5 ani, fără un sistem eficient de monitorizare, cine îl va putea opri?
Alerte pentru bătăuşi şi fugari
Într-un final, din 1 octombrie, în toate cauzele în care s-au emis ordine de protecţie - provizorii pentru protejarea unor victime ale violenţelor, pentru a preveni dispariţia unor persoane plasate în arest la domiciliu, în control judiciar sau în control judiciar sub cauţiune, poliţiştii din Bihor vor putea monta dispozitive de monitorizare electronică.
Este vorba despre o brăţară care se montează pe glezna persoanei supravegheate şi, în cazul violenţelor, de două telefoane mobile - unul aflat la agresor, celălalt la persoana protejată, ambele conectate la brăţară şi la sistemul informatic al Poliţiei Bihor. În momentul în care agresorul se apropie de victimă, telefonul celui dintâi transmite imediat o alertă pe aparatul victimei, dar şi Poliţiei, iar cel mai apropiat echipaj de ordine publică - Poliţie, Jandarmerie, Poliţie de Frontieră sau Poliţie Locală - va fi trimis pentru a interveni.
Alertele pot fi de mai multe feluri. Pe lângă alerta de apropiere, în cazul persoanelor supravegheate care încalcă ordinele de protecţie, mai poate apărea alerta de părăsire a imobilului în cazul celor plasaţi în arest la domiciliu. "Se generează alertă şi dacă cei aflaţi sub control judiciar depăşesc perimetrul ori se apropie de frontieră, dar şi dacă se încearcă demontarea brăţărilor sau distrugerea telefoanelor mobile", spune subcomisarul Roxana Baba, şeful Centrului operaţional pentru situaţii de urgenţă din Poliţia Bihor, din care face parte şi compartimentul de gestionare al SIME.
Localizare imediată
Sistemul permite construirea de zone pe hartă, circulare sau în formă de poligon, în care persoana supravegheată are permisiunea de a se deplasa, şi zone de excludere, în care nu are permisiunea să intre, dar şi afişarea poziţiei exacte a persoanei protejate, respectiv a celei supravegheate, în momentul declanşării alertei.
Singura problemă apare în cazul în care victimele violenţelor refuză telefonul de monitorizare. "Au mai fost cazuri, în alte judeţe, poate de teamă să nu strice aparatele. Dar dacă victima nu acceptă să poarte acest telefon, nici agresorului nu i se aplică brăţara, pentru că sunt interconectate între ele", explică Roxana Baba.
Temerea e oarecum întemeiată, fiindcă reparaţiile aparatelor pot să "usture" buzunarele celor care le-au stricat, iar cei care le distrug deliberat riscă şi închisoare între 6 luni şi 3 ani. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi purtătorilor de "bijuterii" judiciare care părăsesc arestul la domiciliu sau zona în care pot circula liber sub control judiciar. Asemenea fapte sunt considerate, acum, evadare...