Premierul Ilie Bolojan a prezentat o sinteză comparativă privind administrațiile locale din România și din alte state UE, care evidențiază trei dezechilibre ce fac ineficiente UAT-urile din țara noastră: dependența mare a acestora de bugetul de stat, venituri reduse din taxe și impozite și faptul că salariile pentru propriii angajați le depășesc veniturile. Bolojan afirmă că o parte din aceste anomalii ar urma să fie corectate prin reforma administrației propusă prin Pachetul 3 de măsuri.

Comparații pe indicatori

În analiza situației administrațiilor locale din România comparativ cu cea din alte țările UE, prezentată joi seară pe pagina sa de Facebook, Bolojan reclamă dezechilibrele care caracterizează aceste structuri, subliniind dependența lor de transferurile financiare de la bugetul de stat.

Astfel, în timp ce veniturile unităților administrativ-teritoriale din România reprezintă 7,43% din PIB, veniturile proprii ale acestora reprezintă numai 1,51%. „Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%”, a arătat premierul.

Pe de altă parte, „veniturile din taxele şi impozitele locale sunt printre cele mai reduse”, afirmație susținută prin faptul că în România aceste venituri ale bugetelor locale reprezintă abia 0,74% din PIB, pe când media europeană este de 3,68% din PIB, de cinci ori mai mare. „România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor şi problemelor de colectare. În aceste condiţii, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central”, a evidențiat premierul.

Al treilea dezechilibru identificat din analiza comparativă se referă la cheltuielile cu salariile mult mai mari decât veniturile locale ale UAT-urilor: „În România, cheltuielile cu salariile în administraţiile locale = 3,07% din PIB, faţă de 0,74% din PIB venituri din taxe şi impozite locale. În UE, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, faţă de 3,68% din PIB venituri din taxele locale”.

Concluzia este că în UE salariile angajaților din administrațiile locale sunt acoperite din veniturile proprii, însă în România cheltuielile cu salariile funcționarilor din UAT-uri sunt de peste 3 ori mai mari decât veniturile proprii ale acestora.

Investițiile, de la stat și UE

Pe de altă parte, premierul s-a referit și la investiţii locale ridicate, susținute cu fonduri din programe naționale de finanțări și din fonduri europene, arătând: „Investiţiile locale în România = 2,98% din PIB, faţă de 1,56% din PIB media UE - cea mai ridicată valoare din UE. Raportat la resursele proprii ale autorităţilor locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investiţiile sunt aproape duble. Investiţiile la nivel local sunt susţinute masiv din programele naţionale (Anghel Saligny) şi din fonduri europene”, a scris Bolojan.

Potrivit acestuia, „între localităţile din România există diferenţe semnificative: municipiile reşedinţă de judeţ şi localităţile cu activităţi economice generatoare de venituri se află într-o situaţie mai bună, în timp ce celelalte localităţi se confruntă cu dezechilibre şi mai mari”.

Edilii, informați

„În discuțiile de ieri cu autoritățile locale, am prezentat aceste aspecte colegilor din administrație”, a transmis premierul Bolojan, făcând referire la faptul că datele au fost discutate miercuri într-o ședință a unui grup de lucru însărcinat de coaliția de guvernare să analizeze repartizarea impozitelor către autorităţile administraţiei publice locale, ședință la care au participat și reprezentanți ai acestor administrații.

În cadrul reuniunii, aceștia au fost asigurați că toți banii colectați din taxe și impozite locale rămân la UAT-uri, dar în același timp este necesară reducerea treptată a presiunii asupra bugetului naţional a sistemului de echilibrare din cotele pe TVA ce revin administrațiilor locale.

Soluții în Pachetul 3

Bolojan afirmă că pachetul de reformă în administraţie pentru care Guvernul urmează să-şi asume răspunderea „contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administraţia mai eficientă şi mai orientată spre cetăţeni”.

Pachetul, potrivit datelor transmise de Guvern, creşte veniturile proprii ale autorităţilor locale şi contribuie la cofinanţarea investiţiilor locale; reduce cheltuielile de personal în administrațiile cu un număr prea mare de angajaţi; redirecționează banii astfel economisiţi către servicii mai bune pentru cetăţeni; stimulează dezvoltarea economică locală; descentralizează competenţe către autorităţile locale și susţine performanţa în administraţie.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!