Guvernul a transmis duminică, printr-un comunicat, că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, în condițiile în care în spațiul public au apărut acuzații că surplusul rezultat din majorările din 2026 ar urma să fie preluat de bugetul național. Potrivit Economedia, Executivul precizează că bugetul de stat nu mai poate să asigure „transferurile în creștere”, din cauza deficitului bugetar, iar veniturile suplimentare rezultate din modificări ar trebui să rămână în comunități.
Precizarea vine după declarațiile făcute vineri seară, la Antena 3, de primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu (PSD). Aceasta a spus că, la o întâlnire a Asociației Municipiilor din România cu premierul Ilie Bolojan, edililor li s-ar fi comunicat că bugetul pe 2026 ar fi fundamentat pe creșterea taxelor locale, iar majorarea ar urma să fie „luată la bugetul național”, nu lăsată la primării, consemnează Economedia.
Motivele Guvernului
„Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar”, se arată în comunicatul Guvernului, care include și o estimare de impact.
Astfel, aplicarea noilor cuantumuri pentru impozitele pe proprietate ar duce la o creștere a veniturilor cu aproximativ 3,7 miliarde de lei în 2026, adică peste 30% față de 2025, cu plusuri defalcate pentru clădiri, terenuri și autoturisme/mijloace de transport.
În același document, Executivul explică de ce a considerat necesară reforma impozitării proprietății. Guvernul susține că România avea o pondere foarte mică a veniturilor din această sursă, raportată la nivel european, că existau diferențe mari de la o localitate la alta și că impozitele nu reflectau valoarea de piață în cazul persoanelor fizice, pe fondul unui grad de încasare redus și al lipsei actualizării cu inflația. Potrivit comunicatului, aceste probleme ar fi generat pierderi de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili și o dependență mai mare de transferuri de la bugetul național.
Guvernul leagă reforma și de angajamentele asumate prin PNRR și în negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului, arătând că amânările succesive au creat riscul pierderii unor fonduri europene și al întârzierii încasării unor sume din cererile de plată 4 și 5. În același context, Executivul menționează că intrarea în vigoare a măsurilor a fost întârziată de decizii ale Curții Constituționale din decembrie, de atacuri ale opoziției și de procedurile legale ulterioare, ceea ce ar fi complicat și calendarul de implementare.
Aplicare accelerată și efecte fiscale
În privința modului de aplicare, comunicatul arată că actul normativ adoptat la 15 decembrie 2025 a lăsat un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, ceea ce a impus ajustări pentru ca autoritățile locale să poată adopta rapid hotărârile necesare. Guvernul admite că au apărut sincope, inclusiv probleme la platforma ghișeul.ro, erori de calcul la deciziile de impunere și diferențe de aplicare între UAT-uri, susținând că disfuncționalitățile sunt în curs de remediere.
Pe fond, Executivul afirmă că baza de impozitare pentru clădiri și terenuri a fost recalibrată ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață de la 1 ianuarie 2027, iar unele scutiri și facilități au fost eliminate sau limitate. În același timp, Guvernul susține că autoritățile locale își păstrează competențe precum stabilirea cotelor concrete de impozitare și acordarea unor reduceri țintite, în condițiile prevăzute de lege, și arată că majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80%, cu posibilitatea ca în unele cazuri să fie mai mare prin efectul cumulat al modificărilor și al deciziilor luate local.
Pentru autovehicule, comunicatul citat de Economedia indică faptul că sistemul de calcul rămâne construit pe capacitatea cilindrică, însă valorile aplicabile au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro, pentru a reflecta diferit impactul asupra mediului. În ceea ce privește autoturismele hibride, Guvernul invocă observații ale Comisiei Europene și menționează că diferențierea trebuie raportată la emisii, inclusiv prin praguri de CO₂, nu doar prin eticheta „hibrid”.