Carmen Rus, managerul Filarmonicii de Stat Oradea: „Trebuie să împăcăm cunoscătorii și publicul nou”

Nu doar una dintre cele şapte arte, ci şi una dintre marile plăceri ale vieţii, muzica ne însoţeşte peste tot şi poate îmbrăca până şi cele mai banale zile într-o aură remarcabilă... 

Cei care sunt tentaţi să descopere muzica clasică, semnată de mari compozitori, sunt invitaţi la Filarmonica de Stat din Oradea, o instituţie care a început să capete vizibilitate, să atragă public nou, să ţină concerte sold-out şi care îşi extinde repertoriul cu spectacole de operă, cum a fost recent "Rigoletto", cu concerte interactive pentru copii şi cu concerte estivale în aer liber. 

În spatele acestor iniţiative se află Carmen Rus (45 de ani), artist liric în corul Filarmonicii orădene încă de la înfiinţarea acestuia, lector universitar la Facultatea de Arte şi, din mai 2021, manager al instituţiei muzicale. BIHOREANUL a stat de vorbă cu ea despre ce are Filarmonica de oferit... 

De la "prăfuire", la spectatori tot mai mulţi 

- Conduceţi Filarmonica orădeană deja de aproape doi ani. Cu ce planuri şi ţinte aţi preluat instituţia? 

- Faptul că vin din sfera artistică a fost cu dublu tăiş: şi o binecuvântare, şi o provocare reală. Pe de o parte, ştiam de problemele şi aşteptările colegilor şi ale publicului, iar pe de alta este greu să te "desprinzi" şi să iei decizii prin prisma managerului, care poate nu întotdeauna sunt pe placul colegilor. Nu vorbesc doar în numele meu când spun că instituţia intrase într-o zonă de prăfuire. Se simţea nevoia unor schimbări de perspectivă, de deschidere, de program.

- Câţi spectatori erau înainte şi câţi sunt acum? Este muzica clasică "condamnată" la un public restrâns în Oradea? 

- Categoric, nu. Nu au fost suficient de bine alese strategiile de vizibilitate şi de adresabilitate. Aici încă lucrăm. M-a surprins să găsesc oameni care nu ştiau că în Oradea există o Filarmonică... În afară de concertele mari, în sală erau în medie 200 de spectatori. Încet, încet am crescut, iar cred că anul 2022 a fost cel cu cele mai multe concerte sold-out ale Filarmonicii de Stat Oradea, 11, în timp ce media de vârstă a publicului a scăzut. Sala noastră are 473 de locuri. Am avut concerte care au avut o cerere atât de mare încât au trebuit reluate şi în seara următoare, cum s-a întâmplat şi în deschiderea stagiunii, cu Carmina Burana.

În 2019, Filarmonica a ţinut 39 de evenimente, pentru 3.111 de beneficiari, încasările fiind de 72.710 lei. În 2020, an pandemic, au fost 26 de evenimente pentru 2.074 beneficiari şi încasări de 60.624 lei. În 2021 (n.r. - anul în care managementul a fost preluat de Carmen Rus), deşi încă în pandemie, s-au ţinut 62 de evenimente, pentru 4.825 de spectatori, şi am avut încasări de 293.452 lei. Anul trecut, în 2022, numărul evenimentelor a crescut la 76, spectatorii au fost mult mai mulţi, 18.132, iar încasările au sporit la 431.499 lei.

- Aţi introdus în program concerte tematice, cum a fost şi "Venustas", conturat în jurul ideii de frumuseţe. Răspund orădenii la acest tip de marketing? 

- Publicul a primit foarte bine mesajul nostru. Am ales tematici diverse, căci găsim exemple muzicale pentru tot ceea ce se întâmplă în viaţa noastră. Am lansat şi programul INITIO (n.r. - concerte în aer liber, cu invitaţi cunoscuţi şi lucrări accesibile publicului larg) prin care mi-am asumat că ieşim în afara Filarmonicii, dar am ţinut mult la calitatea concertelor şi calitatea sunetului. 

(foto: Life in frames by R.S.)

Public nou, după aplauze... 

- Ce vor putea audia orădenii la Filarmonică până la finalul acestei stagiuni şi cine sunt câţiva dintre invitaţii speciali? 

- De 8 martie, doamnele sunt aşteptate la concertul Feel the Rhythm, susţinut de Corul Filarmonicii, iar pe 9 martie este programat un concert cu muzică grecească, cu Giancarlo Palena la bandoneon, care a fost protagonistul unui flashmob muzical în Oradea (n.r. - şi Dimitris Soukaras la chitară). Urmează Festivalul Primăverii, la finalul lunii martie, care va cuprinde atât concerte, cât şi recitaluri, dirijori invitaţi fiind Ciprian Marinescu şi Tiberiu Soare. În ceea ce priveşte programul rămas din stagiune, acesta va fi diversificat, cu Brahms, Ligeti, Boccherini, Prokofiev, Mozart, Shostakovich - încercăm să acoperim perioade stilistice cât mai întinse. De asemenea, o veste care va fi probabil bine îmbrăţişată de public este aceea că îl vom avea invitat pe Alexandru Tomescu. 

- Cum alegeţi repertoriul? Vreţi să-l faceţi mai facil, pentru a atrage noi melomani? Există şi voci care se opun unei astfel de direcţii? 

- Trebuie împăcaţi cunoscătorii de muzică clasică şi publicul nou, când vine vorba de alegerea repertoriului, care să cuprindă, de pildă, concert de pian, de vioară, operă, operetă, concerte a cappella etc., prime audiţii. Au fost şi reţineri, dar acum găsesc susţinerea celor din consiliul artistic al instituţiei. Faptul că avem public nou ni s-a confirmat şi prin unele momente drăguţe în sala de concert, cum ar fi că s-a mai aplaudat între părţile unei lucrări. Dar să ştiţi că şi artiştii au primit cu căldură aceste mici gafe... 

(foto: Life in frames by R.S.)

"Suntem artişti cu trăiri tumultuoase"

- Pe cât de melodios repertoriul, pe atât de tumultuoasă a fost - sau poate mai este - atmosfera din Filarmonică. Cum vă înţelegeţi cu muzicienii şi ceilalţi angajaţi? 

- Suntem artişti cu trăiri şi stări tumultuoase, exact ca muzica pe care o interpretăm. Au fost anumite tensiuni, şi nu le ascund, legate de toate modificările venite într-o perioadă de pandemie, în care totul părea nesigur. Mi-am propus să îi conving că în spatele schimbărilor se află intenţia de a pune Filarmonica şi artiştii ei într-o lumină bună. Mă bucur să pot spune acum că suntem într-o stare armonioasă de colaborare. 

- Au existat situaţii în care au fost boicotate concerte sau proiecte ale Filarmonicii? 

- După ce am preluat conducerea, au fost concerte în care unii colegi au purtat banderole albe şi s-a vorbit şi despre ţinerea unor momente de reculegere. Am dus discuţii diplomatice şi colegiale despre faptul că nemulţumirile n-ar trebui să ajungă pe scenă. Tensiunile au venit pe fondul schimbărilor şi a faptului că anumite poziţii asumate de Consiliul Judeţean au creat o mică furtună în sânul instituţiilor de cultură exact în perioada în care am preluat eu funcţia de manager interimar. 

- Aţi fost percepută ca omul lui Ilie Bolojan?

- Da, absolut. 

- Şi sunteţi?

- Nu. La prima întâlnire cu dl Bolojan şi dl Gal mi s-a spus foarte clar că nu vor interveni în proiectele artistice ale Filarmonicii şi că îşi doresc un om corect, transparent, care să scoată instituţia din conul de umbră în care intrase. Nu am fost condiţionată niciodată politic. De altfel, sunt apolitică, nu este sfera mea. Sunt un artist. 

- S-au făcut reduceri de personal? Avem destui muzicieni în orchestră şi în cor? Dar în ceea ce priveşte dotarea cu instrumente? 

- Nu s-au făcut reduceri de personal din sfera artistică. Avem 60 de instrumentişti şi 36 de artişti lirici la jumătate de normă, adică 18 posturi. Corul Filarmonicii a fost la jumătate de normă de la înfiinţare. Este marea mea durere şi - dincolo de concerte, creşterea vizibilităţii şi a veniturilor - voi simţi că mi-am împlinit menirea dacă voi reuşi să conving Consiliul Judeţean Bihor că Filarmonica Oradea are nevoie de un cor cu normă întreagă. Şi la instrumentişti ne-am dori mai multe posturi, pentru a putea aborda un repertoriu mai variat. Eu sunt o optimistă. Au existat deja negocieri şi nu s-a spus "da", dar nu s-a spus nici "nu". 

(foto: Life in frames by R.S.)

"Muzica este un limbaj universal"

- Veţi mai ieşi "în oraş"? 

- Cu siguranţă. În vară vom reveni cu muzica de film, se va întoarce la Oradea şi Analia Selis, după colaborarea frumoasă de anul trecut (n.r. - când a ţinut un concert cu tangouri interbelice româneşti în Cetate, alături de orchestra orădeană). Vom organiza din nou şi un concert pop-simfonic.

- Ce i-aţi spune unei persoane care n-a fost la niciun concert al Filarmonicii? De ce ar trebui să o facă?

- Există ideea preconcepută că muzica clasică este exclusiv destinată persoanelor mai în vârstă sau celor cu gusturi conservatoare. Aţi fi surprinşi să descoperiţi că multe dintre piesele în trend ale muzicii moderne, dintre coloanele sonore ale filmelor de box office şi chiar fondurile muzicale ce însoţesc game-urile atât de în trend din zilele noastre sunt inspirate sau preluate din muzica clasică. Indiferent de genul muzical preferat, muzica este un limbaj universal, dincolo de o formă de exprimare artistică fiind o formă de comunicare între oameni. Fie că ne relaxăm ascultând muzica preferată, fie că dansăm pe ritmuri de club, muzica este cea care ne influenţează permanent starea de spirit. O invitaţie la un concert clasic poate suna plictisitor sau nepotrivit pentru gustul tinerilor din ziua de astăzi. Dar dacă daţi o şansă unui concert de muzică clasică, puteţi trăi una dintre cele mai frumoase şi captivante experienţe culturale, aceasta având capacitatea extraordinară de a transmite emoţii puternice, de la cele mai delicate şi subtile până la unele intense şi pasionale.