Opt oameni au murit în flăcările care au mistuit o pensiune din Prahova, Ferma Dacilor, care nu avea autorizație de risc la incendii, ba chiar fusese construită fără nicio autorizație, însă a „intrat în legalitate” la trei ani după edificare. Ca de fiecare dată când are loc o astfel de tragedie, oamenii s-au indignat, dar situația nu e singulară, ci dimpotrivă, un fenomen național. Inclusiv în Bihor, unde - spun autoritățile - în ultimele trei decenii s-au adunat 32.000 de construcții neautorizate.
„Pe actuala legislație a urbanismului și construcțiilor nici nu merită să fii cinstit”, afirmă fostul ministru al Dezvoltării, orădeanul Cseke Attila, care a propus schimbarea ei pentru a nu se mai construi „la negru”. Un obicei tolerat de primari, care fie nu pot, fie nu vor să sancționeze astfel de practici, deși sunt obligați de lege, așa proastă și incompletă cum este...
În culpă, dar cu pretenții
Bihorul e singurul județ din țară care, din inițiativa Prefecturii, a abordat problema construcțiilor ridicate fără autorizații încă din decembrie 2021. În acel an, atât în primăvară, cât și în toamnă, au avut loc viituri pe diverse cursuri de apă, fiind inundate zeci de case, iar despăgubirile cerute din Fondul de Rezervă al Guvernului s-au ridicat la peste 4 și respectiv 5 milioane lei.
Cum fenomenul era recurent, repetându-se la câțiva ani, prefectul Dumitru Țiplea (foto) a dispus un control, făcut de o comisie mixtă formată din reprezentanți ai Prefecturii, Gărzii de Mediu, ISU și Administrației Bazinale de Apă Crișuri. Întrucât, prin lege, construirea în albiile cursurilor de apă este sever restricționată, trebuia stabilit dacă imobilele au fost edificate legal, cu avize de la ABA și autorizații de construire de la primării.
Rezultatul? În 29 dintre cele 101 unități administrativ-teritoriale au fost descoperite 763 de imobile ridicate nelegal în albiile râurilor. „Nu e normal ca cineva să construiască prin încălcarea legii și apoi, când suferă pagube, să ceară despăgubiri”, spune Țiplea.
„Nu avem ce le face”
Cele mai multe astfel de construcții nelegale au fost găsite în Finiș - 233 case (pe Valea Rea, Valea Finișului, Șuncuiș și Crișul Negru), Șoimi - 101 (pe Crișul Negru și pe văile Igaș, Săliștei, Carierei, Șoimului, Poclușei, Zărgazului și Sohodolului), Sârbi - 87 (pe văile Bușteni și Almășel), Brusturi - 47 (pe Ghepeș și Varasău), Criștioru de Jos - 44 (pe Crișul Negru), Pietroasa - 34 (pe Crișul Pietros) și Nucet - 31 (pe Crișul Băița).
Prefectura n-a adunat doar cifre. Au fost identificați 762 de proprietari și înștiințați să se prezinte la primării pentru a semna în fața secretarilor UAT-urilor declarații că nu vor mai pretinde despăgubiri de la stat, iar primăriile au fost notificate și ele, pentru a impune proprietarilor să solicite așa-numita intrare în legalitate, care se face în baza unor expertize ce atestă că imobilele, fie și neautorizate, sunt totuși sigure. Doar 212 proprietari au semnat, însă, astfel de declarații.
Pe de altă parte, primăriile susțin că nu pot lua măsuri împotriva proprietarilor, fie pentru că aceștia au construit casele încă dinainte de 1989, fie pentru că sunt de negăsit. „La noi toate gospodăriile din zone inundabile sunt din vremea lui Ceaușescu, au și fost înscrise în Cartea Funciară, nu avem ce le face proprietarilor”, spune primarul din Sârbi, Gavril Herman (foto). „Majoritatea caselor construite fără autorizații sunt ale unor persoane plecate din țară. Alți proprietari au început formalități pentru intrarea în legalitate, dar nu au fost finalizate”, zice edilul din Șoimi, Ioan Vaida. Deși de atunci au trecut doi ani...
Mai mult ilegal, decât pe lege
În 2022, Prefectura a încercat să afle numărul tuturor construcțiilor ridicate nelegal până atunci, nu doar în albiile cursurilor de apă, iar rezultatul a fost surprinzător. Punând cap la cap informații privind ocuparea și extinderea intravilanului, creșterea numărului de case și a populației, a numărului punctelor de consum electric ș.a., s-a ajuns la 32.000 locuințe și anexe edificate fără autorizații.
„Am analizat și numărul autorizațiilor de construire eliberate de primării între 2017-2022. În tot județul, în 101 comune și orașe, în 5 ani, primăriile au emis 28.223 autorizații de construcție”, spune prefectul. Cum era de așteptat, cele mai multe autorizații au fost eliberate în municipii și orașe. „În Oradea, în Zona Metropolitană și în orașe legea se respectă într-o proporție mai mare, dar pe măsură ce distanța crește spre limitele de județ, într-o măsură mai mică”, arată Țiplea.
Potrivit datelor centralizate, în Bihor sunt primării care din 2016 nu au emis nici măcar o singură autorizație, cum ar fi Sârbi, Cherechiu și Tarcea, chit că și aici s-au ridicat noi construcții. În alte comune, numărul autorizațiilor a fost nesemnificativ: în Criștioru de Jos doar una, în Sânnicolau Român 5, în Spinuș 6, în Buduslău 9, în Balc și Săcădat câte 10 ș.a.m.d.
„Știți cum e la țară...”
BIHOREANUL a contactat primarii unor astfel de UAT-uri, iar unii admit, chiar dacă cu jumătate de gură, că lipsa autorizațiilor nu înseamnă că nu au fost făcute construcții.
„Sigur că s-a construit, nu pot spune că nu”, a răspuns edilul din Cherechiu, Niri Alexandru. Când i s-a amintit că primăria n-a emis nicio autorizație, a dat vina, însă, pe romi: „În colonia de romi s-a construit. Restul oamenilor, din câte știu eu, au făcut numai renovări, nu construcții noi”.
Fănel Tulvan, primarul din Criștioru de Jos, comună cu patru sate, a afirmat că în ultimii 5 ani au apărut „foarte puține construcții, 2-3 pe un sat”, pentru ca apoi, când i s-a amintit că a eliberat o singură autorizație, a admis că „s-a construit și cu autorizație, și fără”. „Știți cum e la țară...”, a spus edilul.
Situație similară și în Sânnicolau Român, situată la marginea Zonei Metropolitane Oradea: comuna, spune primarul Dumitru Munge (foto), e în plină dezvoltare, a ajuns de la 2.100 de locuitori în 2011 la 2.700 anul trecut, iar în ultimii doi ani „s-au construit 15 case noi”, nu doar 5, câte autorizații de construire a emis primăria. „Oamenii au făcut cum au putut, nu ascund eu mâța în sac, că-i ies ghearele”, a zis edilul, recunoscând diferența dintre scripte și realitate.
„Cine i-ar mai vota?”
Șeful Inspectoratului de Stat în Construcții Oradea, Simion Borș (foto), afirmă că este de competența primăriilor să-i sancționeze pe cei care construiesc fără autorizații, dar primarii „sunt, practic, în conflict de interese”. „Au obligații legale în domeniul construcțiilor, să-i sancționeze pe cei care construiesc fără autorizații, dar cine i-ar mai vota dacă și le-ar exercita?”.
Potrivit șefului ISC, instituția „verifică în principal calitatea construcțiilor realizate în cadrul legal”, în special a celor de utilitate publică și finanțate cu fonduri publice, iar sancționarea construcțiilor neautorizate e strict în sarcina primăriilor. „Singurul nostru instrument legal este amendarea primarilor care nu se îngrijesc ca UAT-urile să aibă PUG-uri și PUZ-uri (n.r. - Planuri Urbanistice Generale și Zonale) și nu-i sancționează pe cei care construiesc neautorizat, și asta dacă primim sesizări”, spune Borș.
Câți edili a amendat anul trecut? Șase, inclusiv pe primărița din Brusturi, prinsă, culmea, că ea însăși construise fără autorizație. Atât doar că amenzile sunt, practic, apă de ploaie - doar 5.000 lei, cu posibilitatea achitării la jumătate din cuantum în 15 zile, deci nu au rol de descurajare. Prin urmare, cercul vicios continuă: primăriile pierd bani la bugetele locale, primarii câștigă alegeri pentru că nu-și „deranjează” alegătorii, cum câștigă și cei care construiesc nelegal...
„EȘTI FRAIER!”
O lege proastă, greu de schimbat
Fost ministru al Dezvoltării, Cseke Attila (foto) a inițiat un nou Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, tocmai pentru a opri haosul din ultimele trei decenii și construcțiile nelegale. „Sună prost, dar nici nu merită să respecți legea, ești fraier dacă o faci”, spune Cseke, explicând că în prezent oricine construiește nelegal fentează plata către primării a unei taxe de 0,5% din valoarea construcției în cazul caselor și blocurilor de locuit, respectiv 1% din cea a clădirilor comerciale. După 3 ani, în baza unei expertize care atestă că edificiul stă în picioare, proprietarul obține automat „intrarea în legalitate”.
Potrivit noului Cod, intrarea în legalitate s-ar face doar cu condiția ca, în cel mult un an de la edificare, proprietarii să obțină toate actele cerute înainte de construire, să achite o taxă de regularizare de 10 ori mai mare (5% pentru case, 10% pentru clădirile publice) și să achite retroactiv impozitele către primării, în caz contrar edificiile neautorizate urmând să fie demolate. Depus în Senat în aprilie 2023, proiectul este blocat, însă, în Camera Deputaților, decizională, din luna iunie a anului trecut.