O firmă cu sediul într-un apartament de bloc dintr-o comună clujeană, cu experţi în cele mai variate domenii, de la lobby până la securitate cibernetică, a achiziţionat castelul din comuna bihoreană Balc la un preţ enorm: peste 4 milioane euro, de 11 ori mai mare decât cel pe care vânzătorul îl cerea cu 3 ani în urmă.
Cumpărătorul este însă de negăsit, în spatele său fiind, spun surse din administraţie, o firmă a statului ungar profilată pe achiziţii imobiliare în Transilvania. Aceeaşi care a cumpărat clădirea hotelului Parc din Oradea şi o mulţime de alte edificii din Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Cluj şi Arad faţă de care statul român, spre deosebire de cel vecin, este complet nepăsător...
Un grof, un prinţ, un milionar penal
Informaţia privind vânzarea castelului din Balc a fost făcută publică miercurea trecută, printr-o postare scurtă pe Facebook, de către primarul comunei, Sorin Sabău. "Stimaţi cetăţeni, castelul Degenfeld a fost vândut. Felicitări şi mult succes noilor proprietari!", a dat de veste edilul, care afirmă că noul deţinător al domeniului ar fi o firmă din Cluj, despre care nu cunoaşte însă detalii.
Interesul său pentru castel datează de la preluarea mandatului, când intenţiona ca Primăria să-l cumpere pentru ca apoi, cu fonduri europene, să-l transforme în atracţie turistică, la fel cum voia, cel puţin declarativ, şi proprietarul de până luna trecută.
Clădirea de 8.266 metri pătraţi şi parcul dendrologic din jur, întins pe 19,22 hectare, au de altfel o istorie care promitea succes în exploatarea comercială: domeniul a fost construit între anii 1850-1890 de groful Károlyi Tibor, fiind vândut după Marea Unire din 1918 prinţului Gheorghe Ghica, a cărui soţie a murit şi a fost înmormântată aici. În 1944, a intrat în proprietatea statului, iar în 1967 a fost declarat monument ocrotit prin lege, fiind administrat de întreprinderea PECO, care l-a folosit ca sanatoriu şi hotel pentru salariaţi.
După 1990, castelul, clasat ca monument, a devenit proprietatea SC Petrom SA, împreună cu parcul, iar apoi a OMV-Petrom, după ce firma de stat a fost privatizată de guvernarea Adrian Năstase în 2004. În 2011, OMV-Petrom l-a scos la vânzare, cerând pe el 2,5 milioane euro, dar după un an l-a cedat pentru 801.000 euro firmei ADL Invest SRL, înregistrată în oraşul băcăuan Moineşti şi controlată de controversatul milionar Dan Adamescu, care declara că va face la Balc un aquapark, cu hotel şi căsuţe de vacanţă. N-a făcut-o, în schimb a intrat în atenţia DNA pentru falimentul oneros al grupului Astra Asigurări, în 2016 fiind condamnat la 4 ani şi 4 luni de închisoare, şi murind în detenţie, un an mai târziu.
Lipsă de interes
Intrată în insolvenţă, în 2019 ADL Invest a scos la vânzare domeniul de la Balc cu doar 350.000 euro. Administratorul special al firmei, Daniel Adobriţei, a ţinut cont de legea potrivit căreia autorităţile locale au întâietate la cumpărarea unor astfel de imobile, astfel că a cerut Consiliului Judeţean Bihor să-i comunice dacă îşi exercită dreptul de preempţiune sau nu, la acest preţ.
În luna noiembrie a aceluiaşi an, însă, la propunerea preşedintelui de atunci, Pasztor Sandor (foto), aleşii bihorenilor au adoptat Hotărârea 196/2019, pentru neexercitarea dreptului de preempţiune. Altfel spus, administraţia judeţeană şi-a declarat lipsa de interes, în ciuda preţului derizoriu. "Este foarte încurcat ce-i acolo (n.r. - la Balc), dar aceasta este poziţia mea", îşi justifica Pasztor propunerea, fără a intra în amănunte. Cei 26 de reprezentanţi ai UDMR şi ai PSD, care formau majoritatea în CJ Bihor, nu au cerut detalii, aprobând-o prin vot.
"Am făcut acea propunere pentru că după cumpărare ar fi fost necesare investiţii de multe, multe milioane de euro pentru reabilitarea castelului", a declarat Pasztor BIHOREANULUI săptămâna trecută, după vestea că proprietatea pe care cu 3 ani în urmă judeţul o putea cumpăra ieftin s-a scumpit de 11 ori, fără ca de atunci să fi trecut prin vreo lucrare de restaurare. Ba, dimpotrivă, timpul a continuat să "roadă" clădirile ce alcătuiesc complexul de la Balc.
De la consultanţă la imobiliare
Licitaţia a avut loc pe 27 mai 2022, fiind organizată la Bistriţa de lichidatorul judiciar Lorica Şut, care a stabilit ca preţ de pornire suma de 4.039.575 euro. Şut a refuzat să ofere BIHOREANULUI orice fel de informaţii privind licitaţia, participanţii şi câştigătorul, afirmând că nu are asemenea obligaţii faţă de presă. "Întrebaţi Consiliul Judeţean Bihor, care a fost preemtor", a spus lichidatoarea.
Procesul verbal al licitaţiei, în posesia căruia ziarul a intrat, arată că adjudecatar a fost declarat singurul ofertant, SC Odas Global Consulting SRL, care a promis că va plăti preţul de pornire şi s-a obligat să achite în 30 de zile un avans de 40% din cei 4,039 milioane euro, iar restul de 60% în 12 rate lunare egale.
Odas Global Consulting a fost înregistrată în 2003, cu sediul într-un apartament de bloc din comuna clujeană Floreşti, iar, conform celei mai recente raportări financiare, a avut în 2020 o cifră de afaceri de 2,9 milioane lei (de la 245.208 lei cu un an înainte), un profit net de 1,45 milioane lei (în anul anterior de 116.211 lei) şi un capital de 1,51 milioane lei.
"Odas Global Consulting este o companie globală ce se concentrează asupra consultanţei în afaceri, fonduri europene, investiţii la nivel global, arhitectură, lobby şi servicii tehnologice. Consultanţii noştri sunt experţi în domeniul afacerilor, managementului, accesarea fondurilor europene, lobby, arhitectură şi servicii de securitate cibernetică", se descrie firma pe site-ul propriu.
Mason şi absent
BIHOREANUL a încercat să-l contacteze pe administratorul Dragoş Onescu (foto), care este totodată şi proprietarul a 98% din acţiuni (restul de 2% fiind deţinute de o anume Elena Dumitrache).
Prezentat pe internet ca absolvent al Facultăţii de Studii Europene a Universităţii Babeş Bolyai, dar şi ca fruntaş mason, "cancelarul Marii Loji de Studiu al Artei Regale", Onescu s-a dovedit imposibil de găsit. Apelurile şi SMS-urile trimise pe cele două numere de telefon mobil pe care le-a declarat la Registrul Comerţului au sunat în gol, iar la numărul de telefon fix a răspuns un bărbat în vârstă, care a afirmat că acesta îi aparţine, fiindu-i instalat în locuinţă. "De 3 ani mă deranjează, din când în când, persoane care caută o firmă", a spus bărbatul.
Tot fără ecou au rămas şi mesajele transmise pe adresa de e-mail a Odas Global Consulting, şi pe contul de Facebook al lui Onescu. Prin urmare, nicio lămurire despre motivele achiziţiei şi destinaţia pe care firma sa ar urma s-o dea domeniului de la Balc...
Paravan pentru Budapesta
Surse din business susţin că firma de consultanţă ar fi doar un intermediar care a acţionat în numele altui cumpărător, astfel că Odas Global Consulting ar urma să cedeze castelul, discret, uneia dintre firmele prin care statul ungar achiziţionează clădiri cu valoare de simbol în Transilvania.
Deşi pare fantezistă, supoziţia nu e deloc lipsită de fundament. Publicaţii centrale au relatat în ultimii ani că guvernul Ungariei cumpără la bucată atât terenuri agricole, cât şi conace, castele şi palate din Transilvania. Unele achiziţii au fost făcute direct, prin firma Manevi Zartkoru Reszvenytarsasag (parte a Magyar Nemzeti Vagyonkezelő Zrt, din portofoliul Agenţiei Averilor Statului, subordonată Ministerului de Externe de la Budapesta) sau prin subsidiara acesteia înregistrată în România, Manevi Pro Transilvania, cu sediul în Satu Mare. În alte situaţii, achiziţiile sunt făcute fie prin diverse ONG-uri maghiare, fie prin firme de consultanţă autohtone, precum Micro Vision Consult, cu sediul în Cluj, care le "cedează" apoi către Manevi.
Cele mai recente operaţiuni de acest fel datează din 2020 şi au avut ca obiect castelul Wesselenyi din Jibou, respectiv din 2021, când a achiziţionat şi transferat firmei ungare clădirea hotelului Ardealul din Arad. Cert e că, începând din 2017, în posesia statului ungar au ajuns clădiri precum cea a hotelului Dacia din Satu Mare şi a hotelului Melody din Cluj, fostul sediu al Primăriei Carei, casa Teleki din Baia Mare, iar anul trecut şi fostul hotel Parc din Oradea.
Aşa că nu-i deloc exclus ca peste un timp, mai apropiat sau mai depărtat, şi castelul din Balc să intre cu acte în regulă în proprietatea statului vecin, care îşi urmăreşte consecvent o politică de achiziţii la care instituţiile de la noi asistă, în cel mai bun caz, impasibile...
INDIFERENŢĂ ŞI IMPOTENŢĂ
Ba nu vor, ba nu pot
Achiziţiile imobiliare ungare în Transilvania sunt posibile din cauza dezinteresului şi incapacităţii statului român de a le evita prin exercitarea dreptului de preempţiune pentru cumpărarea lor, în baza Legii 442/2001 privind protecţia monumentelor, fie de către autorităţile locale, fie de cele centrale.
În ce priveşte domeniul de la Balc, singura instituţie care şi-a exprimat dorinţa de a-l cumpăra a fost, în 2019, Primăria comunei, care însă nu avea banii necesari, în acelaşi an dreptul de preempţiune fiind declinat atât de Consiliul Judeţean Bihor, cât şi de Ministerul Culturii.
Abia anul acesta administraţia judeţeană a părut interesată de castelul din Balc, dar degeaba. Potrivit vicepreşedintelui Călin Gal, chiar dacă în urmă cu 3 ani CJ Bihor a adoptat Hotărârea 196/2019 pentru neexercitarea dreptului de preempţiune, la începutul acestui an, când lichidatorul judiciar a anunţat licitaţia, conducerea instituţiei a delegat funcţionari din Serviciul Patrimoniu care să asiste la procedură, mizând pe posibilitatea legală de a deveni proprietar prin achitarea preţului de adjudecare, în cazul în care acesta ar fi fost convenabil.
"Problema e că adjudecarea s-a făcut la peste 4 milioane euro. Dacă ar fi fost un preţ mai mic, CJ Bihor putea lua în calcul să-l plătească pentru a deveni proprietar. Dar este enorm, mai ales că după achiziţie vor trebui alte milioane de euro pentru reabilitare", spune Gal.