Poluarea apelor subterane provocată de lipsa rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare, dar și seceta sunt principalele probleme identificate în bazinul hidrografic al Crișurilor, conform unei analize făcute de Administrația Bazinală de Apă Crișuri.
Ca să răspundă normelor europene, ABA pregătește un nou plan de management al spațiului hidrografic, în cadrul căruia a publicat pe site-ul propriu un raport privind problemele importante de gospodărire a apelor în zona Crișurilor. Raportul a fost și prezentat public marți, la ședința Comitetului de bazin, un for cu atribuții în managementul resurselor apelor și din care fac parte angajați ABA, dar și specialiști din alte instituții sau organizații.
Potrivit documentului, principalele probleme ce țin de apă vizează poluarea și efectele schimbărilor climatice. Apele de suprafață sunt cel mai adesea poluate din pricina lipsei sistemelor de canalizare în mediul rural.
În bazinul Crișurilor, din cele 54 de localități care au mai mult de 2.000 de locuitori doar 37 au rețele publice de canalizare, iar una dintre ele nu are nici stație de epurare. Totodată, din totalul locuitorilor cu acces la rețele de canalizare, doar 76% sunt racordați. Aceste cifre arată că, în continuare, fosele septice sau deversările de ape de canalizare sunt o realitate, iar asta duce la poluarea râurilor, dar și a pânzei freatice. Totuși, raportul nu menționează informații despre cât de acută este poluarea din râuri ori dacă sunt zone unde cotele de poluare sunt alarmante.
Apa, tot mai greu de găsit
Seceta afectează de asemenea apele, atât pe cele de suprafață, cât și din subteran. Până acum, în luna martie, o lună care în trecut era cu precipitații, în nicio stație hidrotehnică din Bihor nu s-au înregistrat precipitații. Ținând cont că și anul trecut a plouat insuficient, în această vară rezervele de apă din județ ar putea fi la un nivel foarte mic.
„Fenomenul principal contra căruia trebuie să intervenim este seceta, ea produce o grămadă de probleme, calitative și cantitative. Nu e același lucru când ai un emisar (n.r. curs de apă) cu volum de 20 de metri cubi pe secundă sau 3 metri cubi pe secundă”, a declarat directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor.
Ședința Comitetului de bazin, condusă de prefectul Marcel Dragoș (centru) și de directorul ABA, Pásztor Sándor (dreapta), și viceprimarul Oradiei, Teofil Filimon (stânga)
De asemenea, e secetă și în subteran, pânza freatică adâncindu-se an de an, a spus directorul. „În perspectivă, asta va crea probleme în alimentarea cu apă a populației. Trebuie să fie o preocupare, nu este o perspectivă prea fericită”, a mai spus Pásztor.
Sondaj online
Soluțiile țin de stocarea apelor în lacuri de acumulare, context în care angajații ABA au reamintit și că barajul Leșu este în șantier. De asemenea, luna viitoare, instituția va recepționa lucrările la acumularea nepermanentă Sălard, menite să ofere un control digital la scurgerea apei din valea cu același nume.
Bihorenii care sunt preocupați de problemele apelor din județ, indiferent că este vorba de poluare, secetă sau alte neajunsuri, sunt îndemnați să completeze un chestionar online pe care ABA Crișuri l-a lansat pe site-ul propriu, parte a procesului de înnoire a planului de management al spațiului hidrografic.
Chestionarul cuprinde întrebări despre raportul întocmit de ABA, dar și despre problemele identificate de cetățeni. La finalul consultării publice, adică în iulie, ABA ar trebui să țină cont de răspunsurile primite în stabilirea normelor și investițiilor din zona Crișurilor.
O prezentare a raportului privind problemele apelor: