Curtea Constituțională a declarat constituțională prevederea din noua Lege a integrității potrivit căreia aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese înaintea intrării în vigoare a actului normativ își pierd mandatele în termen de 30 de zile.
Decizia îl vizează și pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care acuză un „brutal abuz de putere” și anunță că va continua lupta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Așa-numitul „amendament Fritz”, introdus de PSD în Legea integrității și susținut în Parlament și de AUR, a fost declarat constituțional luni, cu cinci voturi la trei, au relatat Digi24.ro și G4Media.ro, citând surse din Curtea Constituțională.
Potrivit G4Media, în favoarea constituționalității au votat judecătorii Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Csaba Asztalos și Mihaela Ciochină, iar împotrivă Elena-Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei și Dragoș Dacian.
Conform surselor Digi24, în ședința de luni, Elena-Simina Tănăsescu nu a mai fost judecătorul raportor în dosarul Legii integrității, acesta fiind preluat de Csaba Asztalos.
Măsură retroactivă
Prevederea stabilește că persoanelor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, dar în cazul cărora nu s-a împlinit termenul de trei ani aferent interdicției, le încetează funcția sau mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Contestatarii au susținut că măsura introduce retroactiv o sancțiune nouă pentru situații juridice soluționate în baza legislației anterioare și încalcă articolul 15 din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor.
Soții și partenere, fără declarații
În schimb, CCR a declarat neconstituțional, în unanimitate, amendamentul AUR care obliga „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu un demnitar să depună declarații de avere și de interese. Prevederea fusese asociată în dezbaterea politică cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan.
Potrivit unor informații obținute de Digi24, Curtea ar fi declarat neconstituțională și publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor. Aceștia și soții ori soțiile lor ar urma să depună documentele la Agenția Națională de Integritate, însă ele nu ar mai fi făcute publice.
În urma deciziei CCR, legea trebuie să se întoarcă în Parlament pentru eliminarea prevederilor declarate neconstituționale. Ulterior, președintele Nicușor Dan va putea fie să o promulge, fie să o trimită spre reexaminare.
Fritz: „PSD vrea puterea totală în stat”
Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, Dominic Fritz a acuzat PSD că ar fi transformat Legea integrității într-un instrument politic îndreptat împotriva sa.
„În loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din Curtea Constituțională tocmai l-a validat. Dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul meu de primar va înceta în 30 zile, ca o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea”, a scris liderul USR.
Acesta a calificat decizia drept un precedent periculos și a acuzat CCR că ar fi controlată politic. „Art. 15 din Constituție «legea dispune numai pentru viitor» a fost suspendat azi pentru mine. Mâine poate fi suspendat pentru oricine. De azi înainte, orice majoritate parlamentară poate inventa pedepse pentru trecut, croite pe numele unui adversar politic, iar CCR-ul controlat politic le va parafa”, a susținut Fritz.
El a mai scris că „nevoia mafiei privilegiaților de a scăpa de mine îi face să acționeze disperat până într-acolo încât demolează bazele democrației”.
Liderul USR a afirmat, de asemenea, că PSD va trebui să explice Comisiei Europene „cum o lege-jalon de 770 de milioane de euro a fost transformată într-o armă împotriva unui primar ales de două ori”. Noua Lege a integrității reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, care trebuie îndeplinit până la sfârșitul lunii august.
„Ziua de azi spulberă orice iluzie că există un PSD „curat, pro-european” cu care s-ar putea coabita. PSD vrea puterea totală în stat, pentru că doar așa poate fura nestingherit. Din păcate, au reușit să controleze instituții precum ANI, părți din justiție și din televiziuni și chiar Curtea Constituțională. Ce nu poate controla PSD sunt milioanele de români corecți care s-au săturat de prețuri crescute doar ca să li se umple lor cutiile de pantofi”, a acuzat primarul Timișoarei.
Fritz a anunțat că va continua demersurile juridice la Curtea Europeană a Drepturilor Omului: „Drumul meu continuă la CEDO, unde nu ajung telefoanele din Kiseleff. Nu mă voi lupta pentru mine, ci pentru votul liber dat de timișoreni”.
Fritz, conflict de... semnătură
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, pe 18 iunie 2026, recursul lui Dominic Fritz și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care a fost confirmat definitiv conflictul de interese administrativ constatat de ANI, arată G4Media.
Cazul privește un referat semnat de Fritz la începutul primului său mandat, în 2020, pentru aprobarea unui plan urbanistic zonal. Documentația fusese realizată de o firmă de arhitectură în care lucra un consilier local USR care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei pentru campania electorală.
În mesajul său, primarul Timișoarei a punctat că era vorba de o documentație deja realizată înainte să ajungă în funcție: „«Fapta» mea a fost să semnez o dublură a unui referat deja semnat de fostul primar, în a doua zi de primărie în 2020, pentru un PUZ elaborat în integralitate înainte să ajung primar”.
El a mai susținut că, potrivit noii legi, actele normative, categorie în care intră și un PUZ, nu vor mai putea fi încadrate la conflict de interese: „O lege care elimină fapta în viitor, dar inventează o nouă sancțiune pentru cei care presupus au comis-o în trecut: bine ați venit în dictatura PSD”.
Controversa întâlnirii Bolojan–Tănăsescu
Decizia CCR a fost precedată de controverse privind o întâlnire pe care premierul interimar Ilie Bolojan a avut-o vineri cu președinta Curții, Elena-Simina Tănăsescu, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întrevederea nu fusese anunțată public și a avut loc cu trei zile înaintea pronunțării asupra Legii integrității.
Curtea Constituțională a transmis că întâlnirile președintei instituției cu reprezentanți ai Executivului au ca obiect „exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției”.
„Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, a mai transmis CCR, potrivit Digi24.
Întrebat luni, la Oradea, despre întrevedere, Ilie Bolojan a respins criticile: „De multe ori se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”.