Curtea Constituțională susține că prevederea din noua Lege a integrității care îi poate lăsa fără mandat pe aleșii declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese nu aplică retroactiv o sancțiune. Potrivit motivării publicate vineri, legea ar produce un efect pentru viitor: încetarea unei funcții a cărei integritate a fost afectată. Argumentația, care îl vizează inclusiv pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a fost ironizată de fostul judecător Cristi Danileț și contestată de trei dintre judecătorii CCR.
Motivarea Deciziei nr. 883 din 17 august 2026 a fost publicată vineri în Monitorul Oficial. Prin această decizie, CCR a declarat constituțională prevederea supranumită în spațiul public „amendamentul Fritz”.
Noua regulă stabilește că persoanelor declarate definitiv incompatibile sau în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii le încetează funcția sau mandatul în termen de 30 de zile, dacă interdicția de trei ani aplicată acestora nu a expirat.
După cum se știe, amendamentul a fost depus de PSD și susținut de AUR, iar reprezentanți ai PNL și USR au acuzat că prevederea a fost introdusă „cu dedicație” pentru Dominic Fritz, primarul USR al Timișoarei.
Cum își justifică CCR decizia
Principala critică adusă amendamentului este că ar introduce o consecință nouă pentru o faptă comisă și judecată înainte de intrarea în vigoare a legii.
În motivare, CCR admite că principiul neretroactivității legii are „o valoare absolută”. Curtea consideră însă că noua regulă se poate aplica efectelor viitoare ale unor situații juridice apărute în trecut, dar care nu s-au încheiat.
Mai simplu spus, judecătorii din majoritate susțin că pierderea mandatului nu reprezintă o nouă sancțiune aplicată persoanei pentru o faptă din trecut. Ar fi o măsură care produce efecte în viitor și care urmărește protejarea integrității funcției publice.
„Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului (...), ci întrerupe/încetează de drept (...) mandatul”, se arată în motivarea CCR.
Curtea consideră că interdicția de trei ani, dacă nu a expirat, reprezintă o situație juridică aflată încă în desfășurare. Prin urmare, legea nouă i s-ar putea aplica fără să încalce principiul potrivit căruia legea produce efecte numai pentru viitor.
Danileț: „Nu înțeleg nimic”
Cristi Danileț a comentat motivarea vineri seară, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Fostul judecător a redat pasajul în care CCR susține că noua regulă nu sancționează persoana, ci pune capăt mandatului afectat de fapta acesteia.
„Legaleza a fost deja depășită. Eu cred că e scris în limba dacă, altfel nu se explică de ce nu înțeleg nimic. Recunosc”, a scris Danileț, potrivit News.ro.
Fostul magistrat criticase decizia și luni, imediat după ce CCR a declarat constituțional „amendamentul Fritz”, înainte ca argumentele Curții să fie publicate. „Pentru că va trebui dată o explicație plauzibilă pentru toată lumea și înțeleasă de juriști, ceea ce acum îmi este greu să cred”, scria atunci Danileț pe Facebook, conform Știrilor Pro TV.
El a invocat și o decizie a CCR din 2005, despre care spune că a stabilit că un mandat aflat în desfășurare nu poate fi întrerupt printr-o modificare ulterioară a legii. Danileț anticipa că explicarea noii soluții va necesita un „contorsionism juridic-constituțional” prin care publicul să fie convins „că albul e negru”.
Și fostul ministru al Justiției Ana Birchall a criticat argumentele Curții. Aceasta a numit motivarea „o insultă intelectuală pentru dreptul românesc” și a susținut că CCR a creat un precedent periculos, conform HotNews.ro.
Trei judecători au contestat decizia
Decizia nu a fost luată în unanimitate. Președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și judecătorii Laura-Iuliana Scântei și Dacian-Cosmin Dragoș au formulat o opinie separată.
Cei trei consideră că noua lege introduce o sancțiune mai severă pentru fapte comise și judecate potrivit legislației anterioare. În opinia lor, termenul de 30 de zile nu înlătură caracterul retroactiv al măsurii, deoarece cauza pierderii mandatului rămâne o faptă din trecut.
Judecătorii au avertizat și că aplicarea unei reguli noi în timpul mandatului unui ales poate afecta votul cetățenilor. Potrivit opiniei separate publicate odată cu decizia CCR, o asemenea măsură poate „neutraliza ex post opțiunea electoratului”.
De ce este vizat Dominic Fritz
Dominic Fritz a fost declarat definitiv în conflict de interese administrativ în iunie 2026, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins recursul formulat împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate.
Potrivit Agerpres, ANI i-a imputat lui Fritz că a semnat, în noiembrie 2020, un referat pentru proiectul de hotărâre privind aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal. Documentația fusese realizată de o firmă la care lucra o persoană care îl împrumutase cu 25.000 de lei pentru campania electorală.
Fritz susține însă că nu a inițiat PUZ-ul și că documentația fusese întocmită integral înainte ca el să preia mandatul. Potrivit explicațiilor sale, prezentate de G4Media, fostul primar Nicolae Robu semnase deja referatul de aprobare a proiectului.
Primarul Timișoarei afirmă că, pe 2 noiembrie 2020, la începutul mandatului, a semnat la recomandarea unor funcționari un nou referat, identic cu cel semnat de Robu. Fritz susține că documentul său nu a produs efecte juridice, deoarece hotărârea adoptată ulterior de Consiliul Local a indicat drept bază referatul semnat de fostul primar.
Fritz mai susține că suma împrumutată în campanie a fost restituită prin mecanismul de rambursare a cheltuielilor electorale de către Autoritatea Electorală Permanentă. Instanțele au menținut însă raportul ANI și au stabilit definitiv existența conflictului de interese administrativ.
Un paradox
Pe de altă parte, noua lege a integrității conține și o prevedere potrivit căreia un ales local nu se află în conflict de interese atunci când emite sau participă la emiterea ori adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ.
Potrivit G4Media, juriști consultați de publicație consideră că o hotărâre de Consiliu Local pentru aprobarea unui PUZ este un act administrativ normativ. Prin urmare, într-un caz asemănător produs după intrarea în vigoare a noii legi, fapta imputată lui Fritz nu ar mai fi calificată drept conflict de interese.
Legea nu șterge însă hotărârile definitive pronunțate potrivit vechilor reguli. Dimpotrivă, prin amendamentul depus de PSD, poate duce la pierderea mandatului în baza unei decizii rămase definitive înainte ca noua lege să intre în vigoare.
Astfel, aceeași lege care exclude pe viitor asemenea situații din categoria conflictelor de interese ar putea să îl lase pe Fritz fără mandat pentru o situație judecată potrivit legislației vechi.
După publicarea deciziei CCR, legea trebuie să revină în Parlament pentru punerea în acord cu hotărârea Curții în privința prevederilor declarate neconstituționale. Dacă actul normativ va fi promulgat și va intra în vigoare cu „amendamentul Fritz”, termenul de 30 de zile va începe să curgă din acel moment.