Premierul interimar Ilie Bolojan a criticat public decizia prin care Curtea Constituțională a validat prevederea ce îl poate lăsa pe Dominic Fritz fără mandatul de primar al Timișoarei.
Liderul PNL consideră că sunt puse în discuție principiul neretroactivității legii și folosirea legislației pentru eliminarea unui adversar politic și avertizează că România riscă o nouă condamnare la CEDO.
Dominic Fritz, „o țintă”
Într-un mesaj publicat marți pe Facebook, Ilie Bolojan a precizat că hotărârile Curții Constituționale sunt obligatorii, însă efectele acestora pot fi discutate.
„Decizia de ieri a Curții Constituționale în cazul modificărilor aduse Legii ANI deschide o discuție despre principii. Faptul că decizia CCR este obligatorie nu înseamnă că nu putem discuta despre efectele ei”, a transmis premierul interimar.
„Fac aceste precizări legate de cazul lui Dominic Fritz nu pentru că este primar sau președintele USR, ci pentru că sunt în joc niște principii care trebuie să fie valabile pentru toți, indiferent cine suntem și ce funcție ocupăm”, a continuat Bolojan.
Liderul PNL a pus sub semnul întrebării constituționalitatea aplicării noii sancțiuni și persoanelor în cazul cărora conflictul de interese sau incompatibilitatea au fost constatate înainte de adoptarea legii. „Legea dispune numai pentru viitor. Așa spune Constituția. Or, a schimba regulile jocului după ce jocul s-a încheiat nu se numește retroactivitate?”, a întrebat Bolojan.
Premierul interimar a subliniat că modificarea legislativă a apărut abia după ce Dominic Fritz a devenit ținta ei: „La fel de important, legea nu trebuie folosită pentru a scoate din funcție o anumită persoană sau pentru a lovi un adversar politic. Până când Dominic Fritz nu a devenit țintă, pe nimeni nu a preocupat o asemenea modificare legislativă și, cu atât mai puțin, de azi pe mâine”.
Liderul PNL a adăugat: „Azi este el. Mâine poate fi altcineva. Tocmai de aceea, principiile trebuie să fie mai importante decât persoana căreia i se aplică”.
Mai mult, premierul a susținut că în acest caz ar fi vorba despre „reglări de conturi politice”. „E în neregulă ca reglările de conturi politice să provoace riscul unei noi condamnări a României la CEDO”, a adăugat Bolojan.
„Dacă se poate găsi o formă...”
Ilie Bolojan s-a referit și la celelalte prevederi din Legea integrității declarate neconstituționale, care privesc transparența averilor demnitarilor.
„Aștept motivarea și să aflu dacă, totuși, se poate găsi o formă în care declarațiile de avere și interese ale demnitarilor să fie publicate”, a transmis premierul interimar.
Afirmația se referă la regimul declarațiilor de avere modificat în urma unei decizii luate de CCR în mai 2025. Atunci, Curtea a stabilit că declarațiile de avere și de interese trebuie depuse în continuare la Agenția Națională de Integritate, dar nu mai pot fi publicate pe site-ul ANI sau pe paginile instituțiilor. Totodată, acestea nu mai trebuie să cuprindă bunurile și veniturile soților și ale copiilor majori aflați în întreținere.
Noua Lege a integrității încerca să păstreze un anumit nivel de transparență prin introducerea unei „declarații de interese financiare”, generată automat de ANI pe baza declarațiilor complete și care urma să fie făcută publică. Potrivit informațiilor publicate luni de Digi24.ro, CCR a declarat neconstituțională și publicarea acestui document.
Despre vendete politice
Judecătorii constituționali au respins și amendamentul care obliga soțul, soția sau persoana aflată într-o relație asemănătoare celei dintre soți cu un demnitar să depună declarații de avere și de interese. Motivarea deciziei nu a fost încă publicată.
Legea trebuie să se întoarcă acum în Parlament, pentru eliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstituționale. „Sper că motivarea va fi rapidă, pentru ca Parlamentul să poată pune legea în acord cu decizia și să poată intra în vigoare până la 31 august, pentru a îndeplini jalonul PNRR”, a afirmat Ilie Bolojan.
„Vendetele politice cresc riscul ca România să piardă bani și credibilitate”, și-a încheiat acesta mesajul.
Cum îl poate lăsa legea pe Fritz fără mandat
Așa cum BIHOREANUL a scris, Curtea Constituțională a declarat luni constituțional, cu cinci voturi la trei, așa-numitul „amendament Fritz”, introdus de PSD în Legea integrității și susținut în Parlament și de AUR.
Prevederea stabilește că persoanelor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii, dar în cazul cărora nu s-a împlinit termenul de trei ani aferent interdicției, le încetează funcția sau mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.
În această situație se află și Dominic Fritz, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv conflictul de interese administrativ constatat de ANI. Primarul Timișoarei a acuzat CCR că a validat „un brutal abuz de putere” și a anunțat că va continua demersurile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Întâlnirea despre birourile CCR
Decizia a fost precedată de un scandal provocat de întâlnirea neanunțată dintre Ilie Bolojan și președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, care a avut loc vineri, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, cu trei zile înaintea pronunțării asupra Legii integrității.
CCR a transmis inițial că întrevederea a vizat exclusiv aspecte administrative și că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu a fost discutată în afara cadrului procedural.
După pronunțarea deciziei, Simina Tănăsescu a explicat pentru Recorder că discuția cu Bolojan a privit problema spațiilor de birouri necesare Curții Constituționale, și nu dosarele aflate pe rolul instituției.
La rândul său, Bolojan a afirmat luni, la Oradea, că prin criticile referitoare la întâlnire „se încearcă să se facă din țânțar armăsar” și că întrevederile dintre reprezentanții instituțiilor sunt firești atunci când trebuie rezolvate probleme administrative.