Curtea Constituțională a amânat din nou luarea unei decizii privind reforma pensiei magistraților, după ce patru judecători, toți numiți de PSD, au absentat de la ședința programată luni.
Cei patru sunt Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc și Bogdan Licu, scrie Antena3.ro.
Lipsa cvorumului a determinat amânarea întâlnirii. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat că următorul termen a fost fixat abia pe 16 ianuarie, la ora 10.
„Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă. S-a diminuat pe parcurs, azi nu a putut fi întrunit”, a declarat Simina Tănăsescu, citată de Hotnews.ro.
Aceasta este a treia amânare a deciziei. Duminică, CCR a amânat luarea unei hotărâri după ce aceiași patru judecători au părăsit sala de ședință, fiind reprogramată întâlnirea pentru luni dimineață.
Pentru ca CCR să ia o decizie, e nevoie ca în sală să fie șase din cei nouă judecători constituționali.
În ședința de duminică, judecătorii CCR propuși de PSD au cerut mai mult timp să studieze legea, ba și un studiu de impact de la Ministerul Justiției. Solicitările le-au fost respinse. Luni, Simina Tănăsescu a precizat: „Studiul de impact nu e o noutate. Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. Studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”.
Ce prevede proiectul de lege
Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilit cuantumul pensiei şi condițiile în care magistrații se pot pensiona.
Printre altele, prevede stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat de proiect prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026; instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi; introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani; introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.