Consilierii județeni PNL și cei ai UDMR au votat miercuri două hotărâri pentru realizarea șoselei ocolitoare a orașului Aleșd, reprezentanții PSD exprimându-se împotrivă, pe motiv că traseul aprobat străbate o zonă locuită și aleșdenii afectați ar putea primi despăgubiri prin procese. „De 25 de ani vorbim despre centuri și au rămas pe hârtie din cauza abordărilor politicianiste populiste”, a replicat vicepreședintele Mircea Mălan, care a condus ședința în absența președintelui Ilie Bolojan, plecat în concediu. Ședința a fost marcată și de un mic „duel” intern al opoziției, liderii grupurilor PSD și UDMR înțepându-se reciproc.

Pe la sudul orașului

Pe ordinea de zi a ședinței extraordinare a CJ Bihor, desfășurată online, s-au aflat două proiecte legate de realizarea variantei ocolitoare a orașului Aleșd, una pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici, cealaltă pentru aprobarea culoarului de expropriere.

Cea dintâi prevede că, după ce în luna ianuarie traseul șoselei a fost decis așa încât de la intrarea dinspre Oradea va trece prin sudul localității și la ieșirea spre Tinăud va continua până la intersecția cu DN 1 către Cluj, iar apoi și până la Peștiș, intersectându-se cu DN 1H spre Zalău, lungimea totală a drumului va fi de 5,852 kilometri. Șoseaua va avea o lățime între 9 și 10 metri, din care partea carosabilă va fi de 7 metri, 3 poduri și 5 podețe, precum și o pistă pentru bicicliști pe 1,65 km și trotuare pe 1,46 km și un spațiu pentru parcare.

Finanțarea urmează să fie asigurată prin Programul Operațional Infrastructură Mare, costul estimat al investiției fiind de 121,132 milioane lei, iar durata de realizare de 15 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

De menționat că un grup de aleșdeni au protestat împotriva acestei variante a centurii, care însă a fost decisă pentru că este cel mai puțin costisitoare, implică cele mai puține exproprieri și poate fi executată cel mai repede.

Două case demolate

Pe de altă parte, în ce privește proiectul pentru aprobarea culoarului de expropriere în vederea executării lucrărilor, este de menționat că, potrivit spuselor vicepreședintelui Mircea Mălan, cheltuielile vor fi suportate de CNAIR.

Este vorba, în total, de 373 terenuri, majoritatea din categoria de folosință arabilă, însumând 16,25 hectare.

Totuși, vor fi demolate și două case, dintre care una nelocuită, după cum a precizat Mălan.

Clinciuri încrucișate

Cele două proiecte de hotărâre au întrunit nu doar voturile consilierilor județeni PNL, ci și ale reprezentanților UDMR, al căror lider, Borsi Lorand, a afirmat că în urma unor întâlniri cu „reprezentanți ai comunității” din Aleșd, aceștia au ajuns la concluzia că șoseaua de centură „va fi de folos pentru comunitatea maghiară și mă gândesc că nu numai”.

Poziția sa a fost combătută de liderul grupului PSD, Felix Cozma, care anunțase, la rându-i, opoziția acestuia, pe motiv că traseul „trece prin oraș și afectează aproape jumătate dintre locuitorii Aleșdului”. De precizat, însă, că șoseaua va trece printr-un cartier de case pe o distanță de doar 520 metri.

„Există un proces pe rol și probabil oamenii (n.r. – localnicii nemulțumiți) vor câștiga, de aceea întreb: daunele pe care le va plăti Consiliul Județean cine le va suporta?”, a spus Cozma. Totodată, el a „felicitat” ironic colegii din UDMR pentru acceptul dat proiectelor, spunând că acesta ar fi firesc, de vreme ce partidul maghiar ar fi aliat cu PNL.

„Faptul că există oameni nemulțumiți și s-au adresat instanței nu înseamnă că se poate ține în loc un proiect de importanță majoră. De 25 de ani vorbim despre centuri și au rămas pe hârtie din cauza abordărilor politicianiste populiste”, i-a replicat Mălan social-democratului.

În schimb, Borsi Lorant i-a răspuns lui Cozma că UDMR nu este în coaliție cu liberalii decât la nivel central și i-a amintit pesedistului că „grupul PSD a votat împreună cu PNL împotriva culturii data trecută, când s-au luat spațiile de le teatru”. El a făcut, astfel, trimitere la faptul că la precedenta ședință a CJ Bihor, social-democrații i-au ajutat pe liberali să decidă revocarea dreptului Teatrului Regina Maria de a administra câteva garsoniere aflate în imobilul din strada Patrioților în care funcționează și Agenția pentru Managementul Destinației, dar care erau nefolosite.