În ciuda nemulțumirii a 9 localnici din Cheriu, comuna Oșorhei, ale căror terenuri vor fi parțial afectate de proiect, Consiliul Județean a aprobat, vineri, studiul de fezabilitate pentru realizarea centurii metropolitane, în parteneriat cu primăriile Oradea, Oșorhei, Sânmartin și Nojorid.
La reuniune au participat și patru reprezentanți ai celor afectați, unul invitând administrația județeană „să nu fim inamici, ci aliați” și oferindu-se să facă „lobby” la Guvern pentru a obține mai mulți bani așa încât traseul să fie prelungit pe alte terenuri. Bolojan le-a cerut scuze celor afectați, dar i-a asigurat că valoarea terenurilor lor va crește, nu va scădea.
Din șase variante
Proiectul de hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții Inelul Rutier Metropolitan, asumat de conducerea CJ Bihor, a fost pus pe masa consilierilor județeni după ce în ziua precedentă un grup de 10 persoane din satul Cheriu, susținute de reprezentanți ai PSD Bihor, au protestat acuzând că terenurile pe care le dețin vor fi fragmentate și nu le vor putea lucra, că administrația județeană i-a pus în fața faptului împlinit neorganizând o dezbatere publică cu ei și propunând, în schimb, prelungirea traseului cu 700 metri, ceea ce, spuneau ei, ar însemna costuri suplimentare de numai aproximativ 500.000 euro.
Conform documentației aferente proiectului de hotărâre, Studiul de Fezabilitate întocmit de SC Edildrum Construct SRL a luat în calcul „mai multe variante de traseu”, cu lungimi cuprinse între 16,5 și 25,8 km, prezentate beneficiarilor, adică CJ Bihor și Primăriei Oradea, care vor cofinanța realizarea proiectului cu fondurile din Programul Național de Investiții Anghel Saligny.
Două variante au rămas în analiza finală, una având o valoare de 289,414 milioane lei (cu TVA), iar cealaltă de 311,513 milioane lei cu TVA, iar Direcția Tehnică a CJ Bihor a propus spre adoptare prima variantă.
Aceasta presupune o lungime a Inelului Rutier Metropolitan de 17,071 km, șoseaua urmând să aibă regim de drum județean, cu două benzi și acostamente de câte 1 metru, 6 intersecții, două viaducte (de 335,81 m și respectiv de 395,80 metri), două poduri (de 10 și respectiv 24,75 metri) și 11 podețe.
În două tronsoane
Înainte ca proiectul să fie dezbătut, președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, le-a amintit consilierilor că proiectul a fost asumat de administrația județeană și Primăria Oradea, fiind discutat însă și cu primarii celor trei comune pe teritoriile cărora va trece viitorul drum, și anume Oșorhei, Sânmartin și Nojorid, explicând că prin realizarea șoselei se va asigura conectivitatea acestora nu doar cu cele trei drumuri naționale principale, ci și cu viitoarele centuri ale celor trei comune.
Bolojan a spus că Inelul Rutier Metropolitan va porni, la circa 5 km de actuala centură a Oradiei, din DN 1 Oradea - Cluj la ieșirea din Oșorhei, continuându-și traseul către DN 76 Oradea – Deva la ieșirea din Băile Felix și spre DN 79 Oradea – Arad la ieșirea din Nojorid.
„Această rețea de drumuri radiale va face ca circulația în Zona Metropolitană Oradea să fie decongestionată și, de asemenea, va constitui un coridor de dezvoltare pentru localitățile care nu erau conectate la drumuri principale”, a spus Bolojan.
Totodată, președintele CJ Bihor a spus că proiectul va fi împărțit în două tronsoane, primul având 9 km, din Nojorid până la viaductul care va traversa DN 76 la ieșirea din Felix, iar celălalt de aici, cu ocolirea Băilor 1 Mai și a satului Cheriu până la DN 1.
„Am încercat să ținem cont”
În condițiile în care la ședința CJ Bihor s-au prezentat patru reprezentanți ai localnicilor din Cheriu, Bolojan a afirmat că „atunci când se dezvoltă proiecte majore de infrastructură este inevitabil să nu deranjezi pe cineva”, dar a dat asigurări că alegerea traseului a fost determinată de criterii obiective (traseul cel mai scurt, raportul cost-beneficii, impactul de mediu și social), subliniind că nu va fi expropriată nicio casă, iar proiectul a fost discutat cu primarii celor trei comune.
„Am încercat să ținem cont de observații, de obiecții. Cred sincer că acest inel va fi un mare câștig pentru locuitorii zonei, pentru că aceste sate vor avea acces direct pe toate drumurile, nu vor mai fi la capete de drumuri”, a spus Bolojan, adăugând că traseul nu putea trece doar prin zone extravilane din simplul motiv că intravilanul comunei Oșorhei a fost extins în ultimii ani până la intrarea în Săcădat, în zona fostei fabrici Coca Cola.
„Pot să înțeleg orice nemulțumire obiectivă, dar în situația aceasta, în afara tranzitării unor terenuri agricole, nu vor fi afectate alte terenuri și nu vor rămâne parcele care să nu poată fi exploatate. (...) Traseul a fost ușor modificat tocmai pentru a atinge cât mai puține proprietăți. Tot ce s-a putut optimiza s-a optimizat, și la Oșorhei, și la Sânmartin, și la Nojorid, așa încât să nu afectăm clădiri și să existe un parcurs rezonabil. (...) Eu îmi cer scuze tuturor celor afectați, nu doar la acest proiect, ci la toate proiectele, dar cred că nu poate fi găsit un traseu perfect, ca să nu deranjezi pe nimeni”, a spus Bolojan.
Pe de altă parte, acesta a spus că valoarea terenurilor din zonă, prin conectarea la infrastructura rutieră, va crește, nu se va reduce, așa cum s-a întâmplat cu toate proiectele similare.
Va fi proces
În condițiile în care președintele CJ Bihor a arătat că dintre cei 8 semnatari ai unei petiții adresate instituției doar 4 au domiciliul în Cheriu și a vrut să acorde cuvântul unuia dintre ei, însă niciunul n-a reacționat, în cele din urmă sarcina de a critica proiectul și-a asumat-o fostul jurnalist orădean Claudiu Someșan, care deține în zonă mai multe proprietăți. „Eu nu am domiciliul în Cheriu, dar am investiții în Cheriu”, a motivat acesta, arătând apoi că „am transmis azi-noapte o cerere în care am precizat ce legi au fost încălcate (n.r. – în derularea proiectului), dar aș vrea să vorbesc despre avantajele care ar fi fost dacă s-ar fi stat de vorbă cu oamenii”.
„În primul rând ați putea evita procesele”, a spus Someșan, anunțând că nemulțumiții vor ataca hotărârea în instanță, după care a afirmat că reprezentanții PSD au făcut o propunere de prelungire a traseului cu 700 de metri, iar dacă aceasta nu este cea mai bună „se pot totuși găsi variante care să afecteze doar doi oameni, nu 10 sau 15 sau 20, dar nu s-a stat de vorbă cu noi”.
De asemenea, pentru că Bolojan spusese că orice prelungire a traseului ar însemna costuri de aproximativ 2 milioane de euro pe kilometru, Someșan a spus că „dacă e vorba de bani putem, într-o acțiune de lobby, să ne alăturăm ca să se asigure bani de la Guvern”, așa încât „discuțiile se pot purta altfel, din inamici să devenim aliați”.
Someșan a afirmat că un cetățean chiar i-a spus că ar da gratuit teren în extravilan dacă traseul viitorului Inel Rutier Metropolitan ar fi deviat pe acolo.
Consilierii, muți
Cu excepția consilierului PSD Bujor Chirilă, niciunul dintre ceilalți aleși ai bihorenilor nu a intervenit pe subiect.
Acesta a afirmat că reprezentanții PSD au susținut „toate proiectele de dezvoltare a județului”, inclusiv pe cel privind realizarea Inelului Rutier Metropolitan, dar în urma invitației localnicilor din Cheriu, care s-au plâns că viitoarea șosea le-ar „tăia” unele proprietăți, aceștia și-ar dori un alt traseu, care să ocolească intravilanul din zona respectivă.
Chirilă a încercat să obțină amânarea dezbaterii la o reuniune viitoare a CJ Bihor, „dacă se poate”, pentru ca până atunci proiectanții și cetățenii să cadă de acord cu un alt traseu.
Proiectul a fost supus însă la vot de Bolojan, fiind adoptat în final cu 23 de voturi „pentru”, ale consilierilor PNL, și 10 „împotrivă”, ale consilierilor PSD și UDMR.
Finalizare în 2024
Proiectul Inelului Rutier Metropolitan a fost inițiat anul trecut de președintele CJ Bihor, fiind asumat de administrația județeană și municipalitatea orădeană, cu fondurile prealocate din Programul Național de Investiții Anghel Saligny, în valoare însumată de 183 milioane lei (pentru ambele autorități locale). Diferența până la costul total ar urma să fie suportată, susține Bolojan, fie de cele două bugete locale, fie din alte surse, încă neprecizate.
Potrivit unor explicații date de Bolojan într-o conferință de presă premergătoare ședinței, acesta a arătat că aprobarea SF-ului deschide calea semnării contractului de finanțare și apoi demarării unor licitații, întâi pentru proiectare, apoi pentru execuție, separat pentru fiecare din cele două tronsoane.
Bolojan a spus că potrivit estimărilor sale este posibil ca până în această toamnă să fie desemnați proiectanții pentru cele două tronsoane, care vor avea la dispoziție 4 luni pentru întocmirea proiectelor tehnice, urmând ca apoi să fie scoasă la licitație execuția, care ar dura 18 luni, așa încât în primăvara anului viitor să existe proiectele tehnice cu toate avizele necesare și să înceapă lucrările care să se finalizeze „în toamna anului 2024”.