În seara de 25 august 2018, centrul Oradiei a amuțit, hărmălaia și veselia fiind acoperite de trosnet de flăcări. Palatul Episcopiei Greco-Catolice, o clădire emblematică din Piața Unirii, fusese cuprins de flăcări, locul transformându-se în câmpul unei intervenții care a mobilizat zeci de pompieri. Dar dacă focul era, de fapt, o diversiune menită să mascheze o crimă?
Cu această intrigă își începe Livia Banu romanul de acțiune. „Cazul unui incendiu Art Nouveau”, prima carte a orădencei, o cunoscută specialistă în fonduri europene.
„Am simțit că Oradea nu are suficiente povești”, explică autoarea, care se declară îndrăgostită de orașul natal.
IT-istă devenită romancieră
Pe Livia Banu (foto) o știu mulți bihoreni implicați în ultimele decenii în proiecte cu fonduri europene atrase prin programele transfrontaliere dedicate României și Ungariei. Directoare din 2005 a Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Oradea (BRECO), orădeanca nu și-a „trădat” până acum veleitățile de scriitoare.
Specializată în ingineria calculatoarelor în anii ’80 la Timișoara, apoi absolventă de masterat în management urban și economie europeană la Rotterdam și la Oradea, nici Livia însăși nu-și imagina că va trece granița de la cititoare la autoare.
„La fel ca mulți alții din generația mea, citesc cărți, pentru că noi așa am fost obișnuiți. În afară de a citi, multă vreme n-am avut ce altceva să facem în timpul liber. Dar n-aș fi spus despre mine că voi ajunge să scriu beletristică”, mărturisește ea.
Orădeanca, acum în vârstă de 60 de ani, debutează cu romanul „Cazul unui incendiu Art Nouveau”, care are o galerie interesantă de personaje, dar un „erou” aparte: orașul Oradea.
Datoria de orădeancă
Livia a decis să scrie un roman având în centrul acțiunii chiar orașul la finele acelui an 2018 când avusese loc incendiul, după câteva luni, în decembrie, participând la inaugurarea Muzeului istoriei evreilor din Sinagoga Aachvas Rein, de pe strada Primăriei.
„Am avut un sentiment foarte distinct că ne mândrim cu un oraș pentru care unii au făcut mari sacrificii și mi-am spus că eu nu am făcut destule”, spune Livia Banu. Pe lângă datoria personală pe care a simțit-o, și-a dat seama că orașul natal, în plină ascensiune, nu are suficiente povești de spus.
Declarându-se îndrăgostită de Oradea și de moștenirea ei Art Nouveau, a decis să scrie un roman cu acțiunea centrată în jurul palatelor monumentale. „Este o poveste în mai multe straturi. Unul dintre ele este filosofic, despre cum frumosul ne hrănește mintea, iar altul este cel despre viața evreilor din Oradea”, explică Livia.
Trecutul iese la iveală
După ce, vreme de un an, a urmat cursuri online despre scrierea creativă, un domeniu complet nou pentru ea, Livia și-a conturat în minte povestea pe care avea să o aștearnă pe hârtie. A plasat acțiunea cărții în vara anului 2018, când Palatul Episcopiei Greco-Catolice a fost distrus de un incendiu uriaș.
În cartea Liviei, în clădirea cuprinsă de flăcări este găsit trupul neînsuflețit al unui bărbat despre care procurorii trebuie să afle cine este, ce căuta în podul palatului și dacă nu cumva el pusese focul. Cititorii descoperă rapid, însă, că era vorba de o crimă, iar cea care va găsi motivul și rețeaua de vinovați este tânăra Eva David, o tânără arhitectă stagiară.
Alături de aceasta, cititorii vor străbate orașul, trecând pe la cafeneaua Ristretto ori prin alte localuri cunoscute, descoperind detalii arhitecturale pe care probabil mulți orădeni nici nu le-au remarcat până acum. De asemenea, cititorii au ocazia să descopere povești din trecut și din prezent, precum și personaje cu trăsături distinctive: primarul Mihai Golia, cu agenda mereu plină, secretara lui, Mimi, care cunoaște toate secretele funcționării administrației locale și este slobodă la gură, un IT-ist agorafobic, Ratko, ori o divă briliantă, Lilla. Atât intriga, cât și personajele sunt pură ficțiune, spune autoarea.
Încasările vor fi donate
Livia a terminat de scris cartea anul trecut, iar apoi, cu ajutorul familiei și al prietenilor, a revizuit-o și a rescris-o, acolo unde a simțit nevoia, astfel că varianta finală a fost gata abia în vara acestui an.
Pentru că editurile cunoscute sunt reticente să publice debutanți, nici măcar cu contribuția lor financiară, și-a tipărit cartea pe banii ei, la o tipografie locală.
Cu romanul în mâini, a dat peste un alt hop: librăriile faimoase din Oradea nu pun pe rafturi cărți decât de la editurile cu care au contracte. Până acum, singura librărie care i-a primit volumul a fost una independentă, din Timișoara.
Cum romanciera era deja decisă ca toate încasările pe care le va avea să le doneze Fundației pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Oradea, tot ca o parte a misiunii personale de a-și achita datoria față de oraș, Livia și-a pus cartea în vânzare la obiectivele turistice administrate de Oradea Heritage, precum Casa Darvas-La Roche, Turnul Primăriei, Muzeul Istoriei Evreilor și altele.
Prima din trei
Pe 21 decembrie, de la ora 17, romanul „Cazul unui incendiu Art Nouveau” va fi lansat oficial, în sala mare a Primăriei, unde scriitoarea îi așteaptă pe toți cei curioși de enigma pe care a născocit-o. Livia are pentru ei și o promisiune: romanul este doar primul dintr-o serie de trei, sub denumirea „Custodes Varadini” (Păzitorii Oradiei, în latină).
„Prima carte din serie a fost dedicată frumosului, a doua va fi a adevărului, iar a treia - despre bine”, dezvăluie autoarea. Evident, volumele vor avea în comun același oraș: Oradea, un loc de poveste...
LAUDE
Ce spun cei care au citit cartea
Cartea de debut a Liviei Banu a primit laude și din partea unor specialiști care deja au citit-o. Criticul literar Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române, a afirmat că este „un roman cinematografic, alert și, în același timp, concentrat”. „Nu am citit de mult un roman polițist care să te captiveze de la început până la sfârșit cu aceeași intensitate”, a consemnat criticul literar în deschiderea volumului, lăudând și felul în care scriitoarea a creat o lume „a unui oraș care poate și trebuie să fie bântuit nu de trecut, ci de memoria lui”.
Și directorul BIHOREANULUI, Mircea Chirilă, a contribuit la prefața romanului, spunând că „în această carte polițistă, ingenioasă și antrenantă, protagonistul nu este nici criminalul, nici victima, nici vreunul dintre personajele din fundal, ci orașul Oradea”. Autoarea e lăudată pentru că „a reușit performanța de a intra nu doar în istoria, ci și în geografia urbei”, și pentru că „ne plimbă cu talent prin fascinanta zonă centrală a orașului, unde mișună personaje neaoșe: creștini și iudei, români, maghiari, evrei și țigani, persoane onorabile, dar și lepădături postrevoluționare”.