După 30 de ani de spor negativ în România, efectele se resimt intens pe piața muncii, inclusiv în Bihor. Tot mai multe firme au nevoie de angajați pe care nu îi găsesc nicăieri, problemă ce va persista și în viitor, dacă autoritățile nu intervin cu o strategie coerentă.
Potrivit directorului Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor, Békési Csaba, soluții viabile ar fi identificarea persoanelor care pot să muncească, dar nu o fac, dar și măsuri pentru a-i convinge pe românii din afara țării să revină acasă.
Suntem tot mai puțini
„Singura dată când am avut un spor natural pozitiv (n.r. mai multe nașteri decât decese) în Bihor a fost în 1990. După aceea am avut un spor natural negativ în fiecare an, începând din 1991, atât la nivel național, cât și la nivelul județului Bihor. (...) Este foarte important, pentru că, dincolo de faptul că județul Bihor, ca Europa în general, îmbătrânește, avem tot mai puține persoane, speranța de viață crește, tot mai multe persoane în vârstă, care sunt o presiune pe sistemul public de asistență socială și pensii, iar resursa umană, de unde se alimentează piața muncii, este într-o continuă scădere”, a declarat Békési Csaba (foto), miercuri, într-o conferință de presă.
Datele pentru anul 2020 arată că, la nivel național, au fost cu 100.000 mai multe decese decât nașteri, iar estimările pentru anul 2021 (datele pe anul trecut vor fi făcute publice în primăvară) sunt că sporul negativ e și mai mare, cu circa 150.000 mai mulți morți decât nou-născuți. Asta înseamnă că, în ultimii doi ani, două orașe medii au dispărut cu totul din România, ceea ce influențează semnificativ și piața muncii.
„Toți angajatorii au nevoie de resursă umană, și azi în Bihor mai avem 1.300 de șomeri indemnizați. Resursa umană este în continuă scădere, adică ne alimentăm tot mai puțin cu noi intrări datorită nașterilor pe piața muncii, avem o imigrare, o plecare din județul Bihor și din România în general destul de ridicată, așa că piața muncii întâmpină o provocare imensă: de unde o să ne alimentăm cu necesarul de forță de muncă?”, a spus șeful AJOFM Bihor.
În Bihor, sunt 265.000 de persoane active, dintre care 259.000 sunt integrate pe piața muncii, în diferite forme (angajați, persoane fizice autorizate etc.).
Cum readucem românii acasă?
Una dintre soluțiile pentru criza angajaților este atragerea acestora din afara spațiului european, măsură pe care o adoptă tot mai multe firme și în Bihor.
Anul trecut, angajatorii din județul nostru au solicitat aprobările necesare pentru angajarea a 3.000 de oameni din afara UE, iar în 2022, numai în luna ianuarie, au trimis aproape o mie de asemenea cereri.
În opinia lui Békési, însă, autoritățile ar trebui să aibă o strategie coerentă pentru creșterea natalității și pentru atragerea românilor din străinătate acasă.
„Pentru noi, ca popor, guvernare, administrație, este foarte important să ne gândim cum putem crește natalitatea, cum putem încuraja tinerii să-și asume întemeierea familiilor aici și cum putem convinge resursa umană care a plecat să se întoarcă în România și județul Bihor. Aci este marea provocare. Măsurile active ar trebui să fie foarte, foarte multe”, a precizat Békési.
Ca posibile măsuri, el a propus ca Statul Român să scutească de contribuții un român care se întoarce din străinătate și ocupă unul din locurile de muncă vacante declarate la AJOFM, sau sprijin pentru achiziția de locuințe pentru tineri, astfel încât să fie încurajați să își întemeieze familii aici.
Pe de altă parte, a mai spus șeful AJOFM Bihor, trebuie identificați și tinerii care sunt apți de muncă, dar încă n-au intrat pe piața muncii. Tocmai de aceea, în acest an, în Bihor vor exista cinci echipe mobile, care vor bate la pas fiecare oraș și comună, pentru găsirea tinerilor cu vârste între 16 și 29 de ani, care nu mai studiază, dar nici nu au un job. Lor li se vor propune cursuri de formare profesională și servicii de orientare în carieră, astfel încât să își găsească un loc de muncă.