La marginea comunei Căpâlna, un drum de pământ plin de hârtoape duce spre una dintre cele zece ferme ale fostei Întreprinderi pentru Îmbunătăţirea şi Exploatarea Pajiştilor Bihor preluate, în 2001, de societatea agricolă Pratosem SA. Ferma ar putea fi profitabilă, cum sunt şi celelalte. Clădirile trebuie doar renovate, grajdurile, acum zăvorâte, pot fi repopulate cu animale, iar utilajele ce ruginesc printre buruieni ar putea fi puse din nou la treabă.
Dar, în loc să facă agricultură, administratorul firmei, Aurel Codoban, este nevoit de mai bine de două decenii să-şi piardă timpul prin sălile de judecată şi prin birourile procurorilor. Motivul? Pe terenul de sub construcţii şi-a "rezolvat" titlul de proprietate Parohia Ortodoxă Căpâlna, iar parohul acesteia nu vrea să-l dea înapoi, deşi a admis în scris că a pus mâna pe el în urma unei erori.
BIHOREANUL vă dezvăluie o poveste absurdă pe care n-au reuşit s-o descâlcească nici autorităţile statului, nici cele locale, nici judecătorii şi nici procurorii...
Un teren, doi proprietari
Scandalul a început în 2001, când cei 11 acţionari din Bihor ai Pratosem SA, firmă înfiinţată prin privatizarea fostei Întreprinderi pentru Îmbunătăţirea şi Exploatarea Pajiştilor Bihor, au vrut să preia şi acţiunile deţinute de statul român. Administratorul firmei, Aurel Codoban (foto), a şi început demersurile, a încheiat un contract de cumpărare cu Ministerul Agriculturii, a plătit şi preţul cerut. Potrivit HG 834/1991, care reglementează situaţia terenurilor din folosinţa fostelor societăţi de stat, după privatizare Pratosem putea să intre nu doar în posesia clădirilor, ci şi a terenurilor de sub construcţiile din incinta fermei. Din lipsă de bani, însă, a amânat procedura.
Firma a început să facă demersuri pentru întabularea clădirilor şi terenurilor celor 10 ferme abia în 2006, când a ajuns pe linia de plutire. La Căpâlna, însă, unde avea 9.180 metri pătraţi de teren sub clădirea de birouri, ateliere şi grajduri, nu a reuşit. Motivul? În 2002, Comisia locală de fond funciar l-a trecut pe titlul de proprietate al Parohiei Ortodoxe Căpâlna.
Concret, parohia a primit în proprietate 1,9 hectare, teren identificat cu numărul topografic 877 şi care cuprinde atât suprafaţa de sub construcţii, cât şi o păşune de lângă fermă (foto). Şi, cu toate că partea cu construcţii nici nu era la dispoziţia Comisiei locale, fiind în inventarul Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), nimeni nu mai ştie cum, după măsurători făcute la faţa locului, în loc de păşune, parohia s-a făcut stăpână tocmai pe această suprafaţă.
Încep procesele...
Cazul a ajuns în faţa mai multor instanţe de judecată, dar în loc să tranşeze problema, acestea au încurcat-o şi mai rău, dând hotărâri contradictorii. Într-un prim proces, pornit în 2012 de Parohie, care voia să pună mâna pe tot terenul în numele unei asociaţii urbariale, Judecătoria Beiuş şi Tribunalul Bihor au decis că terenul cu construcţii nu putea fi retrocedat, deci nu putea fi dat Parohiei.
Ulterior, însă, în 2015 şi 2018, când prin alte două procese şi Pratosem, şi Primăria Căpâlna au cerut corectarea titlului de proprietate eliberat Parohiei, nu s-a mai ţinut cont de hotărârile anterioare. Motivul? Pratosem n-avea cum să emită pretenţii la un teren care nu i-a aparţinut, iar Primăriei i s-a imputat că n-a depus niciun act care să ateste că, la momentul eliberării titlului de proprietate, suprafaţa era în domeniul privat al statului şi în administrarea ADS. Deci "nu putea face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate".
În ultima hotărâre, Tribunalul Bihor a stabilit, în schimb, că soluţia ar fi ca cele două părţi aflate în litigiu să-şi stabilească, fiecare, limitele proprietăţii. "Cele două intimate sunt coproprietare asupra întregului topografic în cote părţi, astfel că până la ieşirea din indiviziune nu se poate stabili în ce limite acest teren este inclus în titlul de proprietate al bisericii", se arată în hotărârea prin care instanţa a recomandat firmei şi Parohiei "să identifice soluţii alternative" şi să tranşeze litigiul amiabil.
... şi anchetele
Dar, pentru că judecătorii nu au anulat titlurile de proprietate, Parohia a întocmit o documentaţie cadastrală în baza căreia, în 2021, după un al patrulea proces, a devenit proprietar cu acte în regulă inclusiv pe terenul cu construcţii al fermei.
Abia atunci, verificând actele din proces, avocaţii Pratosem au descoperit că terenul firmei a fost "furat" cu un document, de fapt, măsluit. Concret, documentaţia cadastrală includea un plan de situaţie al suprafeţei ocupate de construcţii pe care Primăria ar fi pus menţiunea "conform cu punerea în posesie". Atât doar că, în realitate, documentul nu era conform cu punerea în posesie a Parohiei, care primise doar păşunea, iar viza administraţiei locale purta o semnătură falsificată a primarului.
Pe de altă parte, în titlul de proprietate scria că terenul era "arabil", aşa că, printr-un interpus, Sorin Pojega (clopotarul bisericii), Parohia l-a declarat ca atare pentru a încasa subvenţii APIA.
Fapta nu există
Revoltat, Aurel Codoban a depus o plângere penală la DNA, pentru acuzaţii de fals, uz de fals şi fraudarea fondurilor europene (subvenţia APIA). Degeaba. După un an, fără să fi făcut nicio verificare a documentului cadastral 
şi avizului Primăriei, procurorii s-au limitat să cerceteze doar suspiciunile de fraudă cu fonduri europene. Şi, cum documentele verificate de ei arătau că parohia declarase categoria "corectă" a terenului la APIA, adică cea conformă cu titlul de proprietate şi cu adeverinţele emise de Primărie, au clasat cazul cu concluzia că... "fapta nu există".
Totuşi, pentru suspiciunile de fals, DNA a transmis cazul Parchetului Beiuş. Noua anchetă încă e în derulare, însă o expertiză grafologică a confirmat că semnătura primarului pe planul de situaţie ce încorpora în proprietatea Parohiei şi terenurile de sub fermă era contrafăcută. "Dacă ancheta va confirma, în final, că înscrisul este fals, este posibilă revizuirea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în baza acelui document", spune avocata Otilia Ungur (foto), care reprezintă Pratosem.
S-a greşit...
Primarul comunei Căpâlna, Gheorghe Vid (foto), susţine că nu ştie cine a semnat în locul lui planul de situaţie de care Parohia s-a folosit pentru a pune mâna pe terenurile firmei.
"Pot spune doar că, din punctul de vedere al Primăriei, niciodată Parohia nu a fost pusă în posesie pe terenul de sub fermă, care nu a aparţinut Primăriei şi, deci, nu a putut face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate".
Edilul susţine că a încercat să rezolve situaţia făcând Parohiei 4 oferte pentru schimb de teren, dar degeaba: "Ultima discuţie era programată anul acesta în aprilie, dar parohul nu s-a mai prezentat".
Culmea e că, în urmă cu doi ani, în august 2022, până şi parohul Vasile Dobra a recunoscut, printr-o convenţie scrisă (vezi mai jos), că terenul de sub fermă era al statului şi a fost de acord să renunţe la el, în schimbul unei alte suprafeţe. Dar şi-a schimbat atitudinea, încurajat poate şi de faptul că, între timp, DNA clasase dosarul şi, deci, n-avea motiv să cedeze.
Acum, contactat de BIHOREANUL, preotul pretinde că a semnat un acord cu Primăria şi cu firma pentru a primi alt teren în schimbul celui necuvenit "sub imperiul unei presiuni extreme" a administratorului Pratosem, deşi actul fusese întocmit într-un birou avocaţial de faţă cu primarul, cu topograful Primăriei şi cu propriul său avocat. Cu ce a fost "ameninţat"? "Cu ancheta DNA", zice parohul, chit că demersurile juridice sunt un drept al oricui şi, în fond, o anchetă penală nu-l putea afecta decât dacă ar fi încălcat legea.
Lupta continuă...
De ce se încăpăţânează Parohia să se judece două decenii pentru un teren pe care nu-l poate folosi şi nici vinde? Preotul Dobra susţine că o face "pentru biserică", respingând acuze ale primarului şi ale firmei că ar spera să obţină un teren mai valoros în schimb. "Eu lupt pentru proprietatea bisericii, nu pentru mine. Nu eu am făcut plângeri şi denunţuri penale. Totuşi, dacă se doreşte un dialog, sunt de acord, dar nu cu presiuni", pretinde parohul.
Nici administratorul Pratosem nu se lasă. A pornit trei noi procese, chiar dacă, până acum, toate litigiile l-au costat de trei ori valoarea terenului care, culmea, deocamdată este al statului, aşa că pentru lămurirea situaţiei lui juridice ar fi trebuit să facă eforturi în primul rând slujbaşii ADS. Aceştia, însă, nu par interesaţi de problemă. "ADS ne-a transmis că problema este a Primăriei Căpâlna, care o poate rezolva pe cale administrativă", zice Codoban. Doar să vrea şi parohul, căci... încurcate sunt căile Domnului!
COMUNA CU CHIRIE
Biserică latifundiară, preot arendaş
De când preotul Vasile Dobra a preluat Parohia Ortodoxă Căpâlna, aceasta s-a înstăpânit pe proprietăţi întinse. În 2012, de pildă, a obţinut ambele cimitire din localitate, precum şi un teren de aproape 6.000 mp de sub şcoală.
De atunci, sătenii plătesc Parohiei taxe anuale pentru închirierea mormintelor, iar Primăria îi achită lunar o chirie de 900 lei pentru folosirea terenului aferent şcolii, după cum spune primarul Gheorghe Vid.
Pe persoană fizică, preotul Dobra a declarat 23 hectare de teren, luate în arendă de la săteni, iar de anul trecut chiar şi de la Primăria comunei, pentru toate aceste suprafeţe încasând subvenţii APIA, al căror cuantum a depăşit, din 2015 încoace, 212.000 lei.