Aleşii bihorenilor au aprobat marţi, în ultima reuniune din acest an, propunerile de restructurare a DGASPC şi instituţiilor de cultură subordonate Consiliului Judeţean, liberalii votând pe bandă rulantă propunerile făcute de directorii acestora la cererea preşedintelui Ilie Bolojan.
Reprezentanţii opoziţiei au încercat să "salveze" viitorii disponibilizaţi cu rime conform cărora în Bihor doar "se betonează" şi "cultura nu contează", Bolojan răspunzându-le cu cifre, iar liderul sindicatului Pro As a cerut degeaba destituirea directoarei DGASPC.
"Doar betonul primează"
Şedinţa de marţi a CJ Bihor a început într-o atmosferă încărcată, un grup de angajaţi ai DGASPC Bihor adunându-se în Parcul Traian cu speranţa că doar-doar îi vor îndupleca pe aleşii bihorenilor să nu se atingă de organigramele acestei instituţii, aşa cum preşedintele Ilie Bolojan explicase, cu două ore înainte, că se va întâmpla.
Primele propuneri de reorganizare asupra cărora consilierii judeţeni s-au pronunţat au fost cele vizând revistele de cultură Familia şi Varad, care au fuzionat prin absorbţie cu Biblioteca Judeţeană, pierzându-şi personalitatea juridică. Din start, liderul grupului UDMR, Borsi Imre Lorand, a anunţat că reprezentanţii acestui partid "nu vor vota nicio reorganizare care conduce la concedierea oamenilor" şi a acuzat că cele două reviste vor fi practic desfiinţate de jure, după care a dat citire, ostentativ, unui raport de activitate al revistei Varad, înfiinţată în 2016, din care a reieşit că pe lângă editarea revistei a organizat serate şi alte evenimente, a participat la festivaluri şi a luat premii.
"Am auzit de la cineva că în Bihor doar betonul primează şi cultura nu contează. Eu vreau să sper că nu este aşa", a spus UDMR-istul, cerând "regândirea proiectului".
"A găsi rime nu este o soluţie"
În replică, Bolojan i-a răspuns că "nu este vorba despre desfiinţarea revistelor de cultură", ci despre "degrevarea" redactorilor de a se ocupa de activităţi administrative, "lăsându-i să se concentraze pe public".
"În afară de poeziile pe care le găsiţi dvs. cu rime desigur foarte interesante, trebuie să discutăm deschis", a adăugat Bolojan, arătând că "nu am putut dormi liniştit" ştiind că angajaţii DGASPC nu au fost plătiţi două luni. "A sta şi a găsi rime nu este o soluţie. Nu se distruge cultura, nu se desfiinţează reviste, vor funcţiona poate mai bine şi cu nişte bani mai puţini", a zis el.
Sarcina de a pleda împotriva reorganizării revistei Familia i-a revenit liderului grupului PSD, Felix Cozma, care l-a acuzat pe Bolojan că "faceţi ce n-a făcut nici Imperiul Austro-Ungar", susţinând că "principiul economisirii nu ţine, pentru că Familia este o emblemă a judeţului Bihor, o emblemă a României".
În final, însă, reorganizarea a fost decisă, cu voturile consilierilor PNL şi împotrivirea celor 12 ai PSD şi UDMR.
Cultura, nu "cu metrul sau cântarul"
Tot cu voturile liberalilor şi opoziţia consilierilor UDMR şi PSD a fost hotărâtă şi reorganizarea Bibliotecii Judeţene, absorbirea de către Şcoala de Arte Francisc Hubic a Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, precum şi reducerea de personal de la teatrele Szigligeti şi Regina Maria.
În ce priveşte Teatrul Szigligeti, reprezentanţii UDMR au reiterat că "niciodată nu va fi cultura profitabilă" şi "produsul cultural nu va fi niciodată măsurabil cu metrul sau cântarul", însă preşedintele CJ Bihor a contraargumentat din nou cu cifre. El a arătat că deşi Teatrul Szigligeti deserveşte comunitatea maghiară care alcătuieşte 25% din populaţia judeţului, are mai mulţi angajaţi decât Teatrul Regina Maria, în condiţiile în care publicul de etnie română reprezintă 70% din populaţia Bihorului.
"Trebuie să urmăm o regulă a proporţionalităţii", a spus Bolojan, amintind că Primăria Oradea a alocat fonduri pentru culte în funcţie de numărul membrilor acestora şi fonduri pentru cultură tot în funcţie de ponderea etnică a comunităţilor, fără a dezavantaja pe cineva.
El a afirmat că a studiat situaţia din judeţul Covasna, unde Teatrul Andrei Mureşanu are jumătate din angajaţii Teatrului Tamasi Aron, ceea ce este o uşoară "discriminare pozitivă", dar la Oradea "s-a exagerat". Prin urmare, a afirmat el, Teatrul Szigligeti va rămâne cu 109 posturi din cele 145 de acum, iar Regina Maria cu 121 din cele 148 din prezent, pentru că "nu avem bani să mai alocăm bugetele pe care le-am alocat până acum".
De asemenea, la Filarmonică vor rămâne 125 posturi din cele 135 de acum.
În cazul fiecărei reorganizări, liberalii au votat pentru, iar consilierii PSD şi UDMR împotrivă, cu o excepţie, pesedistul Bujor Chirilă votând în favoarea absorbirii CJCPCT de către Şcoala de Arte Francisc Hubic.
"De neimaginat"
Cele mai aprinse discuţii au fost purtate, previzibil, pe marginea noii organigrame a DGASPC, în condiţiile în care liderul sindicatului Pro As, Adrian Claudiu Marcu, prezent în sală, a cerut şi primit cuvântul, acuzând conducerea instituţiei de lipsă de dialog, dar şi de incompetenţă şi de intenţia de a proteja "pile", motiv pentru care avea să-i şi ceară destituirea.
Marcu a susţinut că prin reorganizare vor fi concediaţi 259 salariaţi, "ceva de neimaginat" (deşi se reduc doar 127 posturi efectiv ocupate, celelalte 132 "tăiate" fiind vacante).
Sindicalistul a afirmat că a cerut directoarei DGASPC Camelia Gaciu "toate materialele", dar nu le-a primit, astfel că le-a putut analiza doar pe cele de pe site-ul CJ Bihor, constatând "unele aspecte foarte grave", cum ar fi faptul că prin reorganizare se vor desfiinţa posturi absolut necesare (de exemplu de fochişti), iar atribuţiile acestora vor trebui preluate de persoane care nu le au în fişa postului. De asemenea, Marcu a spus că se vor desfiinţa posturi de bucătari şi se vor contracta servicii de catering, "ceea ce nu este în regulă", dar şi că posturi de specialitate, cum ar fi de psihologi şi educatori.
Sindicalistul a mai afirmat că "se vehiculează că specialişti şi persoane incomode vor fi înlăturate", în timp ce protejaţii conducerii sunt feriţi de concedieri.
"Dacă aveţi un liberal, spuneţi-ne!"
Şeful grupului PSD, Felix Cozma, a acuzat la rându-i faptul că nu se fac economii de vreme ce se desfiinţează posturi de execuţie, dar se şi înfiinţează unele de conducere, cum ar fi postul de director economic, sugerând că acesta va fi ocupat de un "om" al PNL. "Dacă aveţi un liberal (n.r. – pentru post), spuneţi-ne, nicio problemă!", a zis Cozma, punând acest lucru în legătură cu un fost coleg de facultate, el însuşi cu handicap, care este simplu telefonist la DGASPC şi care ar urma să fie concediat.
Şi liderul grupului UDMR, Borsi Imre Lorand, a acuzat faptul că prin concedieri vor rămâne prea puţini angajaţi în centrele de plasament, iar "calitatea serviciilor va fi afectată grav".
De asemenea, el a vrut să ştie cum pot fi comasate două centre pentru copii cu dizabilităţi, de la Tinca şi de la Bratca, deşi cele două localităţi se află "pe rute diferite", şi a reiterat că nu este bine să se desfiinţeze postul de director adjunct responsabil de serviciile sociale pentru a se înfiinţa unul de director economic.
Şmecherii pentru sporuri
"Nu vor fi aduşi oameni din afară pe posturi de conducere, ca să vă liniştesc", a răspuns Bolojan, după care a afirmat că directoarea DGASPC l-a asigurat că se respectă normarea cu specialişti a centrelor pentru copii şi adulţi, şi răspunde pentru acest lucru.
Preşedintele CJ Bihor a etalat din nou cifrele pentru a susţine reorganizarea. El a amintit că DGASPC a depăşit standardele de cost prevăzute de actele normative, motiv pentru care Judeţul a trebuit să achite 9 milioane euro în plus faţă de acestea, adică 81 milioane lei în loc de 42 milioane lei dacă s-ar fi respectat standardele de cost.
Bolojan a explicat şi "trucurile" prin care şefii DGASPC s-au preocupat de fapt de ei şi de ceilalţi angajaţi, nu de copii şi de adulţii cu handicap. El a spus că în unele centre era excedent de personal, că "la fiecare centru şi căsuţă era şef de centru" chiar dacă legea nu mai permitea acest lucru de un an (astfel că şefii au încasat sporuri de câte 2.000 lei lunar deşi nu ar fi trebuit), dar şi că a făcut vizite inopinate şi nu i-a găsit pe şefi în centre.
De asemenea, Bolojan a arătat că distribuţia personalului la locurile de muncă era făcută aşa încât să încaseze sporuri de weekend de 100% prin artificii incorecte: "în cursul săptămânii lucrau câte doi (n.r. – angajaţi ai centrelor), iar la sfârşit de săptămână câte cinci". "Şi vă mai pot spune astfel de chestiuni dacă doriţi!", a zis Bolojan, fără însă ca reprezentanţii PSD şi UDMR să-şi dorească acest lucru.
În ce priveşte înfiinţarea postului de director adjunct economic şi a trei posturi de şefi de servicii (câte unul care să răspundă de centrele pentru copii, respectiv pentru adulţi şi unul pentru asistenţii maternali), Bolojan a spus că până acum cei care au condus DGASPC "s-au făcut cu nu văd" risipa de bani pe veniturile umflate ale angajaţilor, dar pe viitor şefii ce vor ocupa noile funcţii vor răspunde "fiecare cu capul".
"Să-i semnaţi destituirea!"
Primind încă o dată cuvântul, liderul sindical Adrian Marcu i-a răspuns lui Bolojan că "sunteţi captivant când ţineţi aceste discursuri", dar "responsabilitatea aparţine doamnei directoare Gaciu Camelia", a căreia destituire a cerut-o ferm, făcând-o direct vinovată pentur situaţia reflectată de şeful CJ. "Cred că ar trebui mâine sau azi să-i semnaţi destituirea din funcţie, şi chiar vă solicităm acest lucru. Nu este persoana potrivită (n.r. – să conducă DGASPC) în condiţiile în care nu ştie ce este asistenţa socială".
De asemenea, sindicalistul i-a cerut preşedintelui "să amânaţi discuţia, să punem cap la cap lucrurile, astfel încât să existe o informare corectă". Degeaba, însă: Bolojan i-a repetat că s-au parcurs toţi paşii legali, proiectul de reorganizare fiind avizat inclusiv de Colegiul Director al DGASPC (cu 33 voturi pentru, unul singur contra şi două abţineri), dar şi de către Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi şi de către Ministerul Muncii, aşa că în final rezultatul a fost acelaşi: cei 12 consilieri ai PSD şi ai UDMR au votat contra, dar cei ai PNL în favoarea propunerii de restructurare.
Urmează managerii
După încheierea şedinţei, BIHOREANUL l-a întrebat pe Bolojan de ce a lăsat fără răspuns cererea lui Marcu de a o demite pe directoarea DGASPC, preşedintele CJ afirmând că o asemenea decizie nu o poate lua "pe loc", ci doar după o evaluare la care urmează să fie supusă, ca dealtfel toţi şefii instituţiilor subordonate.
"Nu demiţi un manager la solicitarea chiar şi a reprezentantului sindicatului. Trebuie văzut ce s-a întâmplat acolo. O analiză a managerilor actuali se poate face la modul serios după câteva luni de zile, văzând ce fac. Dar să demiţi numai ca să te afli în treabă nu cred că funcţionează. Trebuie văzut ce fac actualii manageri, la toate instituţiile. Cei care îşi fac treaba, foarte bine, să continue mai departe, că tot ne luptăm împotriva rotirii la nesfârşit a unora pe funcţii, iar cei care n-o să-şi facă treaba sigur că în urma evaluării vor putea să fie schimbaţi", a spus Bolojan.
Amintim că toţi şefii instituţiilor subordonate CJ Bihor, de la DGASPC până la cele de cultură, au fost numiţi sau după caz confirmaţi în funcţii de precedentele conduceri ale Consiliului Judeţean. Directoarea DGASPC Bihor, Camelia Gaciu, a fost numită provizoriu de alianţa UDMR-PSD-ALDE, la propunerea fostului vicepreşedinte al CJ Traian Bodea, ea fiind juristă de profesie.