Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai din Oradea a devenit virală. Marţea trecută, s-a redeschis pentru public cu un aspect modern şi plăcut, fiind unica bibliotecă din ţară "open space". Totodată, acum are o librărie-cafenea la parter, cutii precum cele ale curierilor din care cititorii pot preda sau prelua cărţi la orice oră din zi sau noapte, un studio de podcast disponibil pentru orice doritor şi dotări high-tech. Nu-i de mirare că orădenii au vizitat-o, fotografiat-o şi făcut-o celebră pe internet...
În curând, biblioteca îşi va îmbogăţi şi fondul de carte cu aproape 3.000 de volume, o donaţie pe care o face managerul proiectului prin care s-a modernizat instituţia. Fost consilier local al Oradiei timp de 14 ani şi fost subprefect al Bihorului, Iulius Delorean spune că acest proiect a fost cel mai important din cariera lui, iar decizia de a-şi dona aici propria bibliotecă a venit firesc.
Vis împlinit
După o investiţie de aproape 30 de milioane de lei, Biblioteca Gheorghe Şincai şi-a schimbat radical aspectul. Începând de săptămâna trecută, se prezintă spectaculos în faţa vizitatorilor, cu un hol de acces deschis pentru ambele etaje, cu rafturi de cărţi peste tot, de unde cititorii pot singuri să aleagă viitoarea lectură şi, dacă doresc, tot singuri pot să le împrumute de la aparate anume amplasate prin bibliotecă, toate volumele având acum etichete cu radio transmiţătoare, care le fac identificabile.
"Am visat să fie aşa biblioteca. Nu ştiu câţi oameni, indiferent de profesie, pot să-şi permită să spună că au curaj să viseze la serviciu şi apoi să-şi vadă visul îndeplinit. Eu pot", zice managerul proiectului, Iulius Delorean, specialist în proiecte cu finanţare nerambursabilă al Consiliului Judeţean Bihor.
Familie de artişti
În 2020, când s-a deschis linia de finanţare europeană pentru digitalizarea bibliotecilor româneşti, preşedintele de CJ de atunci, Ilie Bolojan, i-a dat mână liberă, ba chiar a garantat şi cofinanţarea necesară, de peste 10 milioane lei. "Mi-a spus să fac cum cred eu că avem nevoie", zice specialistul, care a coordonat o echipă multi-disciplinară, inclusiv cu specialişti din străinătate. Insistă să spună că rezultatul proiectului aparţine echipei, nu vreunei persoane, dar recunoaşte şi că pentru el este perla coroanei. "În Oradea există templul Thaliei, iar acum avem şi templul cărţii".
Analogia cu lumea teatrului nu este întâmplătoare, Delorean crescând într-o familie de artişti. Mama lui, Hack Erzsébet (foto) a fost o actriţă renumită a teatrului orădean, unde a interpretat diferite personaje vreme de jumătate de secol, iar tatăl, Ion Delorean, a fost regizor artistic la aceeaşi instituţie culturală. "Nebunia cărţii de la ei am moştenit-o", zice Iulius, amintindu-şi cum părinţii lui devorau carte după carte. Crescând astfel, nu putea să înveţe decât să facă la fel...
A abandonat politica
Tot părinţii l-au îndemnat spre o carieră departe de lumea artistică. "Mi-au spus că sunt destui bufoni în casă", zâmbeşte el. Revoluţia comunistă l-a prins student în Timişoara, la Tehnologia Construcţiilor de Maşini (TCM), facultate pe care a şi abandonat-o apoi, convins că nu i se potriveşte. În schimb, a urmat Facultatea de Drept de la Oradea, iar apoi s-a specializat în administraţie publică.
În anul 2000, a intrat în politică, devenind membru UDMR Bihor şi apoi cel mai tânăr consilier local al Oradiei, calitate pe care a avut-o până în 2014. "Când am devenit consilier am început să visez ca Oradea să fie un hub turistic şi cultural, pentru că moşteneşte un patrimoniu multicultural impresionant. Nu cred că există orădean care să nu fie mândru de oraşul lui", zice Iulius. Ce îi place lui la Oradea? Că este un oraş cosmopolit, care integrează foarte bine şi oamenii care se mută aici, ajutându-i să se simtă rapid de-ai locului.
În 2007, când au început exerciţiile financiare europene, a început să lucreze la proiecte nerambursabile în cadrul Zonei Metropolitane Oradea, implementând printre primele asemenea investiţii în judeţ. De atunci, cu excepţia a cinci ani şi jumătate în care a fost subprefect al Bihorului (2014-2019) - de altfel, subprefectul cu cel mai lung mandat din istoria post-decembristă -, doar de proiecte s-a ocupat, de la începutul anului 2020, în serviciul specializat al CJ Bihor. Tot de atunci, s-a lăsat de politică, în ultima zi a anului 2019 demisionând din UDMR. "Nu pot trăi îngrădit şi mereu voi spune ce gândesc", zice el, cu aluzie la compromisurile pe care, ca politician, a trebuit să le facă.
"Dacă dai, primeşti"
De la părinţii săi, fostul subprefect a moştenit o bibliotecă impresionantă, la care şi el a contribuit, astfel că acum are acasă aproape 3.000 de volume, majoritatea de beletristică, în limbile română şi maghiară. "Sunt cărţi pe care părinţii mei nu le-au moştenit, ci le-au cumpărat, pentru că asta conta pentru ei, să citească", zice Iulius.
Cam 80% dintre acestea le-a citit de-a lungul celor 59 de ani ai săi, iar acum a decis să le doneze pe toate Bibliotecii Judeţene, convins că este cel mai bun loc în care să ajungă. Unica lui fiică locuieşte la Roma, fără să-şi dorească să revină la Oradea, aşa că, mai devreme sau mai târziu, cărţile ar fi ajuns în alte mâini.
"Dacă dai, primeşti, iar dacă primeşti, trebuie să dai", zice Iulius. A decis să-şi păstreze, până la finalul vieţii, doar o mică parte din volume, 10-15 cărţi, preferatele lui, de Molière, Friedrich Schiller, Ion Luca Caragiale, Szigligeti Ede ori Móra Ferenc. Şi pe acestea, însă, prin testament, vrea să le lase moştenire tot bibliotecii.
Speră că gestul său îi va inspira şi pe alţi bihoreni să facă la fel, convins că în casele şi apartamentele din oraş stau ascunse volume valoroase, care ar îmbogăţi comunitatea bihoreană. Şi în ce alt loc mai bun să ajungă, dacă nu în biblioteca tuturor?