Curtea Penală Internațională a emis vineri un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l că este responsabil pentru crime de război comise în Ucraina. Aceeași măsură a fost dispusă și în cazul comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova. Reacția Rusiei nu a întârziat să apară...
Potrivit HotNews.ro, CPI a emis mandatul de arestare a lui Putin, la cererea procurorilor, sub suspiciunea de deportare ilegală a copiilor și transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.
„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma)”, arată comunicatul CPI, precizând că aceste infracțiuni ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean „cel puțin începând cu 24 februarie 2022”.
„Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, (i) pentru că a comis actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții (articolul 25(3)(a) din Statutul de la Roma) și (ii) pentru eșecul său de a exercita controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit actele sau au permis săvârșirea acestora și care se aflau sub autoritatea și controlul efectivă a acestuia, în conformitate cu responsabilitatea superiorului (articolul 28 litera (b) din Statutul de la Roma)”, se arată în comunicatul citat.
CPI cere arestarea și în cazul comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, în vârstă de 38 de ani.
„Doamna Maria Alekseyevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în biroul președintelui Federației Ruse, este responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație. (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate mai sus, pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin altele (articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma)”, notează CPI în comunicatul citat.
„Camera preliminară a II-a a considerat, pe baza cererilor Procuraturii din 22 februarie 2023, că există motive întemeiate pentru a crede că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în prejudiciul copiilor ucraineni”, mai arată informarea.
Ce este tratatul de la Roma
HotNews.ro mai explică și că Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (denumit adesea Statutul Curții Penale Internaționale sau Statutul de la Roma) este tratatul care a instituit Curtea Penală Internațională adoptat în 1998 și intrat în vigoare în 2002.
Tribunalul internațional este responsabil pentru patru crime principale: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune. Numai că nici Ucraina și nici Rusia nu sunt state parte la Statutul de la Roma și nu au ratificat textul fondator.
„Rusia a semnat Statutul de la Roma în 2000, dar nu l-a ratificat niciodată pentru a deveni membru al CPI și, în cele din urmă, și-a retras semnătura în 2016”, explică HotNews.ro.
Cum a reacționat Moscova
De altfel, după ce CPI a făcut anunțul privind cererea de arestare, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zarahova, a scris pe Telegram că „Deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”.
„Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia”, a spus Maria Zarahova, potrivit HotNews.ro.
Ce spune Ucraina
Și Kievul a reacționat la scurt timp după emiterea mandatului.
„Acesta este doar începutul”, a scris pe Telegram Andry Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, mai notează HotNews.ro.
De asemenea, mai mulți înalți oficiali ucraineni au lăudat decizia CPI, procurorul general al țării, Andrii Kostin, salutând-o drept o decizie „istorică pentru Ucraina și întregul sistem de drept internațional”.
Ce spun specialiștii
HotNews.ro explică și ce înseamnă decizia Curții Penale Internaționale.
„Dacă un stat pe teritoriul căruia se ascunde un criminal de război nu este parte la Statutul Curții Penale Internaționale, asta nu înseamnă că el nu poate deveni la un moment dat sau nu poate preda un criminal de război care se ascunde pe teritoriul său”, a precizat Răzvan Horațiu Radu, conferențiar la Facultatea de Drept a ASE și fost agent guvernamental al României la CEDO și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
„Modul în care este pus în executare un asemenea mandat ține de voința statelor care îi adăpostesc pe criminalii de război. Acestea decid dacă și când îi predau. În istoria Curții Penale Internaționale există situații de mandate de arestare în lipsă și de persoane puse ulterior la dispoziția Curții”, a mai spus Radu. Vezi explicațiile lui pe larg, aici.